De ce reușesc să fugă din țară infractorii din Republica Moldova? „Procedurile de dare în căutare sunt ineficiente”, acuză Maia Sandu

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a cerut Guvernului de la Chișinău să simplifice procedura de dare în căutare, pentru a preveni fuga condamnaților în regiunea transnistreană sau peste hotare, așa cum s-a întâmplat în mai multe dosare răsunătoare. Solicitarea a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă organizate la Președinție.

Maia Sandu a menționat că, deși în ultimii ani s-au înregistrat anumite progrese în reforma justiției, persistă în continuare probleme serioase, în special legate de tergiversarea deliberată a dosarelor de mare rezonanță.

„Persoanele care își așteaptă sentința părăsesc teritoriul controlat de autoritățile constituționale înainte de pronunțarea acesteia. Procedurile de dare în căutare sunt ineficiente, pentru că presupun termene care pun în pericol posibilitatea de a localiza persoana și, astfel, se pierde șansa ca aceasta să fie adusă în fața justiției”, a declarat Maia Sandu.

Președinta Republicii Moldova a invocat mai multe exemple de cauze penale, inclusiv dosare ce țin de activitatea grupărilor criminale organizate, frauda bancară și spălarea banilor, care se află pe rolul instanțelor de șapte, nouă sau chiar unsprezece ani. Maia Sandu susține că astfel de întârzieri generează suspiciuni privind posibile abuzuri și lipsa de responsabilitate din partea unor magistrați, fără ca organele de autoadministrare să fi intervenit ferm.

Cazuri celebre de fugari din Republica Moldova

Printre cele mai recente cazuri când o persoană condamnată de prima instanță a reușit să se ascundă de justiție este cel al fostului președinte al Adunării Populare de la Comrat, Dmitri Constantinov, care a plecat în regiunea transnistreană. Acesta  a fost condamnat la 12 ani de închisoare. Decizia a fost pronunțată vineri, 26 decembrie, de către Judecătoria Comrat, însă pe 25 Constantinov a plecat deja în regiunea care nu este controlată de autoritățile constituționale de la Chișinău. 

Șeful Inspectoratului General de Poliție de la Chișinău, Viorel Cernăuțeanu, a explicat că instituția pe care o conduce cunoștea detaliile privind modul în care fostul președinte al Adunării Populare a ajuns în regiunea transnistreană, schimbând trei automobile, însă nu a întreprins nicio acțiune, deoarece nu exista temei legal pentru reținerea sau filarea acestuia. 

Un alt caz asemănător este ascunderea în regiunea transnistreană a doi foști deputați, afiliați în Ilan Șor. Este vorba despre Alexandru Nesterovschi și Irin Lozovan, care se ascund în stânga Nistrului din luna martie curent, fiind condamnați în cadrul dosarului privind finanțarea ilegală a unui partid politic din partea unui grup criminal organizat. 

Și cazul fostei deputate Marina Tauber, mâna dreaptă a lui Ilan Șor, poate intra în această categorie a celor care au fost lăsați să plece din țara în timp ce se aflau în proces de judecată. 

Tauber a părăsit Republica Moldova în ianuarie 2025, iar recent o instanță de la Chișinău a condamnat-o la 7 ani și 6 luni de închisoare, în dosarul privind finanțarea ilegală a formațiunii declarate neconstituțională în iunie 2023. 

În prezent, aceasta s-ar afla la Moscova, la fel ca și Ilan Șor, condamnat definitiv încă în decembrie 2024 la 15 ani pentru fraudă și spălare de bani la scară largă. 

Scăparea de justiție este o problemă și în România. Recent, o investigație Recorder a evidențiat dosare concrete în care inculpați conectați politic sau foarte puternici pe planul afacerilor, precum Marian Vanghelie, Cristian Burci sau Puiu Popoviciu, au beneficiat de procese întinse până la prescriere. Prelungirea proceselor s-a realizat prin schimbarea completurilor de judecată de către conducerea instanțelor.