De ce se blocheaza iarna traficul in Bucuresti: marile restante fata de bucuresteni ale Primariei Generale, Politiei si Ministerului Transporturilor
Primarul Capitalei, Gabriela Firea, a luat decizia inchiderii creselor, gradinitelor si scolilor pentru toata saptamana, dupa prima ninsoare serioasa din aceasta iarna. Pe langa temperaturile scazute si ninsorile anuntate in urmatoarele zile, care ar putea justifica o astfel de decizie, masura a fost luata pentru a evita imaginea unui Bucuresti sufocat de trafic, o situatie care ar fi iscat un scandal imens si pentru care primarul Gabriela Firea trebuia sa raspunda in fata cetatenilor. In plus, trotuarele, trecerile de pietoni si o parte dintre statiile RATB nu sunt deszapezite.
S-a ajuns intr-o astfel de situatie deoarece Primaria Capitalei, Primariile de sector, Politia rutiera si Ministerul Transporturilor nu si-a facut treaba in ultimii ani, iar Bucurestiul este blocat de fiecare data cand ploua mai tare sau ninge.
Mai precis, in ultimii 9 ani, Primaria Capitalei nu a investit aproape deloc in dezvoltarea transportului in comun, nu s-au mai cumparat autobuze, tramvaie si troleibuze, flota este invechita, circa 40% fiind nefunctionala, mijloacele de transport in comun nu au benzi unice si raman blocate in trafic. Astfel, nefiind siguri ca pot ajunge la timp la serviciu sau la scoala cu mijloacele de transport in comun, conexiunile nefiind bune (trebuie sa schimbi cateva mijloace de transport ca sa ajungi la munca/scoala), oamenii folosesc masina personala.
Si in ceea ce priveste marile proiecte de infrastructura – pasaje, strapungeri, largiri strazi – lucrurile s-au miscat foarte greu. Primarul Sorin Oprescu abia a reusit sa termine pasajul Basarab, inceput inca din vremea mandatului de primar al lui Traian Basescu, s-au finalizat pasajele de la Mihai Bravu, de la Piata Presei Libere, de la Baneasa, insa o buna parte dintre lucrarile municipalitatii au intarzieri masive – Pasajul Piata Sudului, Pasajul Ciurel etc. In plus, municipalitatea a amanat o serie de proiecte anuntate inca de acum zece ani: largirea strazii Fabrica de Glucoza, largirea strazii Dimitrie Pompeiu, largirea strazii Prelungirea Ghencea, o alternativa la bd. Iuliu Maniu, pasajul de la Doamna Ghica, Pasajul de la Piata Delfinului etc. Astfel ca, desi multe zone din Bucuresti s-au dezvoltat, iar numarul de masini a crescut considerabil, reteaua stradala a ramas cea din vremea lui Ceausescu.
O alta restanta a Primariei sunt pistele pentru biciclete. Primaria Capitalei, prin Administratia Strazilor, a platit 11 milioane de euro in 2008 si 2010 pentru amenajarea a 122 km de piste pentru biciclete. In 2012, Politia Rutiera a inchis aproximativ 80% dintre aceste piste deoarece erau nefunctionale. Ministerul Mediului a dat inca din 2014 suma de 10 milioane de euro pentru realizarea a 100 km de piste pentru Bicicleta in Bucuresti insa nu s-a facut nimic cu banii pana acum. Astfel s-a ajuns ca Bucurestiul sa aiba doar 7 km de piste pentru biciclete. In tarile nordice, iarna, acestea sunt deszapezite cu prioritate, iar oamenii folosesc bicicleta pentru a ajunge la locul de munca.
Desi nimeni nu se aspteapta ca Gabriela Firea sa rezolve problema traficului din Bucuresti in cateva luni, la nivel vizibil nu s-a intamplat mare lucru in primele sase luni din mandat.
Desi in Bucuresti se circula din ce in ce mai rau, sistemul de management al traficului inca nu este functional la capacitate de 100%, fiind in aceeasi stare in care l-a lasat fostul primar.
Un lucru bun, Gabriela Firea a anuntat ca va investi in transportul public – va cumpara 400 de autobuze, 100 de tramvaie si 100 de troleibuze, un lucru de care Bucurestiul are mare nevoie, proiect deja aprobat de Consiliul General. Totusi, pana vor sosi primele autobuze/tramvaie si autobuze, va trece cel putin un an, licitatia si livrarea primelor exemplare fiind o chestiune de durata.
Gabriela Firea a anuntat si ca va face benzi unice pentru RATB, fapt care va incuraja populatia sa foloseasca RATB-ul, va decongestiona traficul si deci va reduce poluarea. Din pacare primarul a declarat recent ca va conditiona realizarea benzilor unice de sosirea primelor autobuze si troleibuze noi fiindca nu are rost sa faca aceste benzi doar pentru flota de acum, care este redusa. Totusi, autobuzele si troleibuzele vin greu deoarece sunt blocate in trafic, problema nefiind neaparat numarul redus al acestora.
In plus, Primaria a anuntat ca va face 6 parcari park&ride. Aceasta decizie este una corecta, o cale pe care au mers toate marile capitale pena acum, astfel rezolvand problemele legete de congestie si poluare. Ramane de vazut daca se vor face progrese cu proiectul, acestea fiind anuntate si de fostul primar Sorin Oprescu.
De pistele pentru biciclisti nu s-a mai auzit nimic – nici pe unde se fac, nici cand vor incepe lucrarile, ceea ce face probabil ca nici anul acesta bucurestenii sa nu aiba parte de asa ceva.
Totusi, in primele sase luni de mandat Gabriela Firea a deblocat lucrarile de la pasajul de la Piata Sudului si continua lucrarile la proiectele de infrastructura incepute din vremea lui Sorin Oprescu. In ceea ce priveste proiectele noi de infrastructura, pana acum edilul nu a anuntat nimic.
Ministerul Transporturilor are si el partea lui de vina: lucrarile la noile magistrale de metrou se desfasoara foarte lent. In plus, nici acum Bucurestiul nu are o Sosea de Centura functionala, traficul de tranzit desfasurandu-se prin Capitala, ca nicaieri in Europa.
Primarii de sector nu au facut locuri de parcare de resedinta pe masura cererii, astfel ca prima banda a marilor bulevarde si trotuarele, in special din cartierele de blocuri, sunt ocupate de masini.
Politia rutiera la randul ei nu ii sanctioneaza pe soferii care parcheaza/opresc neregulamentar si blocheaza traficul. Reamintim ca a fost nevoie de doi ani ca Guvernul sa aprobe regulamentul de ridicare a masinilor parcate neregulamentar.
Acest regulament a fost publicat in Monitorul Oficial pe 22 decembrie 2016, iar autoritatile locale vor putea ridica masinile parcate neregulamentar pe carosabil, dupa 30 de zile de la publicarea in Monitorul Oficial a Hotararii de Guvern. Politia va dispune ridicarea, iar primariile vor ridica masinile.
Totusi, primarii spun ca au nevoie de mai mult timp pentru aplicare, cel mai optimist termen fiind luna februarie, unul mai relaxat – luna aprilie, iar unul mai general, anul 2017 – nu se stie cand, depinde de fiecare primarie. In plus, sunt administratii locale care nu doresc sa ridice masinile parcate neregulamentar pe carosabil. Reprezentantii Politiei spun ca ridicarea masinilor se va face cand fiecare Primarie va avea un serviciu de ridicari.
Gabriela Firea, primarul general al Capitalei, a declarat pe 28 decembrie 2016, ca administratia locala trebuie sa ofere mai multe locuri de parcare langa statiile de metrou, in zonele rezidentiale, in zonele aglomerate, inainte de a sanctiona soferii care parcheaza ilegal, fie ca este vorba despre amenzi sau ridicarea masinilor.Intrebata cand se vor aplica aceste masuri in Bucuresti, Gabriela Firea a declarat ca din primavara, cand se vor aplica mai multe masuri pentru fluidizarea traficului.
Primarul sectorului 1, Dan Tudorache, a declarat pentru HotNews.ro ca nu poate spune cand va incepe ridicarea masinilor parcate neregulamentar pe carosabil, dar ca va fi undeva in 2017. Acesta spune ca va infiinta o firma a primariei care sa presteze aceasta activitate, va face locuri de parcare, apoi va incepe ridicarea masinilor.
Primarul sectorului 6, Gabriel Mutu, spune ca nu este interesat sa aplice aceasta decizie.
Toate aceste lucruri lasate rerezolvate in ultimii zece ani ne-au adus in acest punct in care orasul este sufocat de trafic si de poluare.
Chiar daca aceste masuri nu sunt populare si vor atrage in prima instanta furia cetatenilor nemultumiti ca sunt sanctionati, asa cum s-a intamplat si in alte orase, pe termen lung ele insanatosesc orasul si ofera locuitorilor o viata mai buna. In acest sens avem doua exemple: Copenhaga si Viena.
Birgitte Svarre, coautoarea cartii Cum se studiaza viata urbana – un volum scris impreuna cu Jan Gehl – unul dintre cei mai mari designeri de orase din lume, a povestit intr-un interviu acordat HotNews.ro cum s-a transformat Copenhaga dintr-un oras super-aglomerat in anii 60-70 intr-un oras in care 45% dintre locuitori merg la munca cu bicicleta.
„Copenhaga a suferit o schimbare majora in anii 50-60. Atunci masinile dominau orasul, erau peste tot, in piata centrala a orasului, pe esplanada din fata portului. Practic, orasul si aceste locuri frumoase erau doar un loc unde parcai masina. Acest lucru s-a schimbat. Acum nimeni nu s-ar mai gandi sa foloseasca acele locuri minunate ca imense parcari. Astazi, parcarile sunt acolo, dar s-au gasit alte moduri inteligente de a parca, iar spatiile acestea frumoase – piata centrala, portul – sunt folosite de catre oameni, nu de catre masini. A fost o schimbare dramatica. Oamenii au vazut ca este foarte frumos sa stai in piata centrala si sa bei o cafea si au devenit constienti ca trebuie facute anumite lucruri pentru a face fata schimbarilor climatice, pentru ca orasul sa fie mai sigur, sa aiba o viata mai buna. Astfel ca agenda publica s-a schimbat”, a povestit aceasta.
Viena a reusit sa reduca numarul persoanelor care calatoresc cu masina personala cu aproape 15% in ultimii 35 de ani, desi numarul de masini a crescut, iar orasul s-a extins. In plus, nimeni nu parcheaza pe trotuar, iar transportul public este impecabil.
INTERVIURILE HotNews.ro