De ce se răresc prieteniile după vârsta de 30 de ani? Ce arată un studiu recent 

După 30 de ani, mulți observăm cum cercul de amici se restrânge dramatic. Cariera, familia, migrația și noile priorități ne fac să pierdem legătura cu prietenii din tinerețe. De ce se întâmplă acest fenomen și, mai ales, ce putem face pentru a ne menține relațiile sociale vii în viața adultă? Un nou studiu vine cu date noi.

Aveți mai puțin de 25 de ani? Poate ar trebui să apreciați acest moment din viață când cercul social este la cel mai înalt nivel. Dacă sunteți mai în vârstă, s-ar putea să vă identificați cu ceea ce veți citi în continuare. La scurt timp după 20 de ani, cercul social se micșorează, potrivit unui studiu recent realizat de oamenii de știință de la Universitatea Aalto din Finlanda și Universitatea Oxford din Anglia. Echipele au analizat datele de la 3 milioane de utilizatori de telefoane mobile pentru a identifica frecvența și modelele pe care le-au contactat și când, precum și activitatea generală în rețelele lor.

Bărbații și femeile își fac din ce în ce mai mulți prieteni și contacte sociale până la vârsta de 25 de ani, după care încep să-i piardă rapid, femeile pierzându-i într-un ritm mai rapid decât bărbații. O femeie medie de 25 de ani contactează aproximativ 17,5 persoane pe lună, în timp ce un bărbat contactează 19 persoane.

Nu, prietenii de pe Facebook nu se pun! Acest declin continuă pentru tot restul vieții, sau cel puțin până la pensionare, unde se plafonează, probabil din cauza datelor reduse în rândul acestei grupe de vârstă. De ce se întâmplă asta?

De ce dispar prieteniile după 30 de ani?

Studiile arată că rețeaua noastră de prieteni atinge un maxim în jurul vârstei de 25 de ani, după care începe să scadă. Aceasta nu este doar o coincidență, ci rezultatul unor factori sociali și economici concreți:

• Devenim mult mai selectivi. Pe măsură ce ne maturizăm, devenim mai atenți la oamenii din jurul nostru și preferăm relații de calitate în locul unui cerc mare de amici. „Oamenii devin mai concentrați pe anumite relații și pe menținerea lor”, a spus Kunal Bhattacharya, cercetător la Universitatea Aalto, co-autor al studiului amintit. Acest lucru este valabil atât pentru cei cu parteneri, cât și pentru cei single și provine în mare parte din dorința de stabilitate și de a forma o familie/grup. Femeile sunt cele care își doresc un partener potrivit, o familie și, odată creată aceasta, tind să investească mai mult timp în această relație și să le piardă pe celelalte. Tot ele sunt cele care întrețin ideea aceea de „cea mai bună prietenă” și muncesc din greu la aceste relații.
• Munca și responsabilitățile familiale. Adulții petrec mai mult timp la serviciu și cu familia, lăsând puțin loc pentru socializare. Cu alte cuvinte, după ce ieșim din mediul școlar/universitar (unde întâlnim și socializăm ușor cu sute de oameni de vârste apropiate), oportunitățile de a lega prietenii noi scad dramatic. Viața profesională și ritmul cotidian înlocuiesc programul flexibil al tinereții cu o rutină stricată de ore de lucru și obligații, lăsând mai puțin timp pentru socializare. Grupul de prieteni din tinerețe încetează să mai fie reperul principal al identității noastre de adulți​, așa că unele legături se răcesc natural, potrivit aceleiași cercetări. Potrivit unui raport publicat de Rexecode Institute, românii lucrează în medie peste 2.000 de ore pe an – cele mai multe din Uniunea Europeană. Seara și în weekend, mulți își concentrează energia rămasă pe treburile casnice sau pe odihnă, nu pe ieșiri cu prietenii. Totodată, mulți ajung la 30+ ani cu noi responsabilități familiale: creșterea copiilor mici sau îngrijirea unor părinți în vârstă, ceea ce reduce și mai mult disponibilitatea pentru viața socială.
• Mobilitatea crescută (sau migrația economică masivă). Mulți pleacă din orașele natale pentru studii, carieră sau oportunități mai bune, ceea ce face dificilă menținerea legăturilor. Potrivit ultimelor cifre ale recensământului din 2022, în România, aproape 6 milioane de cetățeni români (majoritatea tineri adulți de vârstă productivă) trăiesc astăzi în afara țării, plecați la muncă sau la studii. Acest exod masiv își pune amprenta pe rețelele de prieteni: grupuri care altădată erau unite într-un oraș sau cartier se risipesc când membrii lor se mută în străinătate sau în alte regiuni. Chiar și prieteniile din interiorul țării pot suferi de pe urma mobilității geografice – de exemplu, tinerii din provincie care se stabilesc în București sau Cluj pentru carieră, lăsând în urmă prieteni în orașele natale.
• Tehnologia și comunicarea superficială. Deși social media ne oferă impresia că suntem conectați, interacțiunile digitale nu înlocuiesc legăturile reale.

În România, fenomenul este accentuat și de presiunile financiare. Într-o economie în care cheltuielile cresc, unii adulți sunt nevoiți să ia un al doilea job sau proiecte suplimentare, sacrificând și puținul timp liber rămas. Cheltuielile pentru ieșiri (cine în oraș, călătorii pentru a vedea prieteni îndepărtați) pot deveni ele însele obstacole când bugetul e strâmtorat. Cultura și așteptările sociale joacă și ele un rol.

În societatea românească, familia extinsă are adesea prioritate în fața prietenilor – datele arată că românii tind să petreacă mai mult timp cu familia decât cu amicii, spre deosebire de nord-europeni, de exemplu. Participarea la evenimente de familie (nunți, botezuri, sărbători) sau îndeplinirea obligațiilor sociale (vizite la rude, timp cu partenerul și copiii) consumă mare parte din weekendurile și sărbătorile care altfel ar fi fost ocazii de socializare cu prietenii. Astfel, nu e de mirare că prieteniile la maturitate cer mult mai mult efort conștient pentru a supraviețui decât în tinerețe, când contextul (școala, facultatea, timpul liber generos) le susținea aproape de la sine.

Diferențe între bărbați și femei

Pierderea prieteniilor nu afectează pe toată lumea la fel. Studiile arată că bărbații tind să rămână cu mai puțini prieteni apropiați decât femeile la vârsta adultă. Acest lucru se datorează modului în care socializează: femeile investesc mai mult în conversații emoționale și relații de sprijin reciproc, în timp ce bărbații interacționează adesea în contexte specifice (sport, muncă, hobby-uri). Odată ce interacțiunile zilnice dispar (se termină facultatea, se schimbă jobul), aceste prietenii nu supraviețuiesc automat dacă nu sunt cultivate activ. Astfel, în absența unui efort de a întreține noile legături, la mijlocul vieții mulți bărbați se trezesc cu foarte puțini prieteni apropiați.

În plus, presiunile culturale joacă un rol: societatea acceptă mai ușor ideea că femeile își caută activ prieteni noi, în timp ce bărbații pot evita să facă acest lucru de teamă să nu pară vulnerabili. Sociologii vorbesc chiar despre o „recesiune a prieteniilor” în rândul bărbaților adulți din generațiile recente. În țări occidentale, precum SUA sau Marea Britanie, sondajele indică o creștere alarmantă a proporției de bărbați care se declară singuri din punct de vedere social. De pildă, aproximativ 15% dintre bărbații americani afirmă că nu mai au niciun prieten apropiat – o cifră de cinci ori mai mare decât în anii 1990. În Marea Britanie situația pare și mai gravă, unde un sondaj sugerează că un bărbat din trei nu are pe nimeni pe care să îl considere prieten apropiat. 

Cum putem menține prieteniile la maturitate?

Chiar dacă menținerea prieteniilor după 30 de ani este dificilă, vestea bună este că nu este imposibilă. Există strategii și obiceiuri care ne pot ajuta să ne păstrăm prietenii vechi și să formăm altele noi, în pofida vieții ocupate. Iată câteva recomandări ale experților sociologi și psihologi:

• Planifică activ socializarea. Întâlnirile spontane devin rare, așa că stabilește în mod regulat ieșiri sau apeluri cu prietenii.

• Fii cel care inițiază. Dacă aștepți să te caute ceilalți, s-ar putea ca prietenia să se piardă. Trimite un mesaj, fă o invitație, menține contactul. 
• Valorifică relațiile existente. Poate ai colegi sau vecini cu care ai putea construi o prietenie mai profundă.
• Alătură-te unor grupuri. Cluburi de sport, comunități de hobby, grupuri de părinți – toate sunt contexte ideale pentru a lega noi prietenii. Platforma Meetup este disponibilă în România și poate fi utilizată pentru a găsi și participa la evenimente locale, facilitând astfel cunoașterea de persoane cu interese similare. În orașe precum București și Cluj-Napoca, există grupuri active care organizează întâlniri regulate. De exemplu, în București, grupul „Bucharest AmigoS Meetup” are peste 700 de membri și organizează evenimente sociale diverse. Poți lua în considerare și platforma Couchsurfing, care, pe lângă oferirea de cazare pentru călători, organizează evenimente locale și întâlniri, fiind o modalitate excelentă de a cunoaște oameni noi. În București, de exemplu, există o comunitate activă de membri care participă la diverse evenimente sociale.
• Oferă sprijin și autenticitate. Prieteniile nu sunt doar despre distracție, ci și despre a fi acolo când cineva are nevoie. Arată-ți disponibilitatea și fii sincer în relațiile tale.

Păstrează comunicarea deschisă

Dispariția treptată a prieteniilor după 30 de ani este un fenomen natural, dar nu inevitabil. Noi prieteni pot apărea oricând în viață, uneori în cele mai neașteptate moduri, dacă rămânem deschiși. Nu există o vârstă limită pentru a lega prietenii de suflet – oameni de 40, 50 sau 70 de ani își fac prieteni noi în fiecare zi atunci când ies din rutină și deschid comunicarea. 

Beneficiile de a avea prieteni apropiați sunt imense: studiile arată că relațiile sociale de calitate ne mențin mai sănătoși mintal – reduc riscul de depresie – și chiar au impact pozitiv asupra sănătății fizice, scăzând riscurile cardiovasculare asociate izolării. Cei care fac un efort conștient pentru a menține și dezvolta relațiile sociale au mai multe șanse să își păstreze un cerc de prieteni apropiați pe termen lung. Într-o lume din ce în ce mai digitalizată, prietenia autentică rămâne una dintre cele mai valoroase resurse pentru bunăstarea noastră emoțională și psihologică.