Sari direct la conținut

De ce sprijina tacit liderii arabi lovitura de forta din Egipt: Arabia Saudita si Emiratele Arabe nu vad cu ochi buni influenta crescanda a Turciei si a Iranului – analisti

HotNews.ro

Majoritatea liderilor arabi au sprijinit tacit sangeroasa lovitura de forta armatei egiptene impotriva Fratiei Musulmane, vanzand in aceasta o frana a amenintarii pe care o reprezinta Fratia pentru puterile lor, considera expertii intervievati de AFP.

Doar Qatarul, care l-a sustinut deschis pe Morsi, si Tunisia, unde partidul aflat la putere apartine aceleiasi miscari, au condamnat de o maniera virulenta baia de sange in care si-au pierdut viata aproape 600 de oameni, miercuri, potrivit unui bilant oficial.

In schimb, regele Abdallah al Arabiei Saudite si-a anuntat vineri sprijinul pentru puterea egipteana „in fata terorismului” si a cerut „egiptenilor, arabilor si musulmanilor sa se opune tuturor celor care incearca sa destabilizeze Egiptul”.

„Toate monarhiile din Golf, cu exceptia Qatarului, precum si Iordania si alte tari arabe se tem de exportarea revolutiei Fratiei Musulmane la ei. De aceea au mizat pe revenirea la schema clasica a unei maini forte in Egipt, tara pivot in lumea araba”, noteaza Khattar Abou Diab, profesor la Paris-Sud.

Armata egipteana, la putere din 1952, l-a destituit la inceputul lui iulie pe islamistul Mohamed Morsi, primul presedinte civil ales democratic, in urma cu un an.

Majoritatea tarilor arabe, cu Ryadul in frunte, „au constatat cu neplacere ponderea in crestere a Turciei si a Iranului in toate dosarele legate de lumea araba. Sustinerea lor pentru noul regim egiptean arata dorinta de a refonda un nou sistem regional pur arab, pe modele mai clasice”, spune si Abou Diab, specialist in lumea araba.

Gratie Primaverii arabe, guvernului din Turcia, provenit si el dintr-o miscare islamista, a ajuns la statutul de putere regionala si se implica pe fond in problemele lumii arabe. Iranul, la randul lui, si-a intarit legaturile cu Damascul si reluase legaturile cu Fratia Musulmana din Egipt.

Turcia a inasprit puternic tonul fata de Egipt

Turcia a inasprit puternic tonul fata de Egipt, rechemandu-si ambasadorul din Cairo, cu riscul de a ajunge la un punct ireversibil in relatiile cu puterea egipteana condusa de armata, potrivit analistilor.

Ambasadorul Turciei la Cairo, Huseyin Avni Botsali, a fost rechemat joi seara „pentru a discuta ultimele dezvoltari care se petrec in Egipt”, a precizat un purtator de cuvant al ministerului turc.

Egiptul a replicat imediat rechemandu-si ambasadorul din Turcia pentru consultari.

Presedintele Abdullah Gul a negat orice ingerinta a tarii sale in afacerile interne ale Egiptului, afirmand ca mesajele Ankarei trebuie vazute ca „avertismente prietenesti”.

„Toate aceste evenimente sunt o rusine pentru lumea islamica si pentru tarile arabe”, a spus Gul, citat de agentia Dogan News.

„Prietenii (Egiptului) sufera. Sufar pentru fiecare mort egiptean”, a comentat acesta.

Aceste evolutii vin dupa ce premierul turc Recep Tayyip Erdogan, seful partidului Justitie si Dezvoltare, intarise puternic legaturile dintre tara sa si Egiptul sub presedintia lui Mohamed Morsi, Ankara facand din Cairo unul dintre partenerii sai privilegiati in strategia sa de influenta regionala.

„Razboiul rece arab”

„Ceea ce se intampla in Egipt se inscrie in ceea ce am putea numi un ‘razboi rece’ arab si este usor de spus astazi cine sunt castigatorii”, crede Shadi Hamid, expert in Orientul Mijlociu la Brookings Doha Center.

Potrivit acestuia, castigatorii sunt Arabia Saudita si Emiratele Arabe Unite, doi dintre principalii sustinatori ai noii puteri din Egipt, in detrimentul Qatarului si al Fratiilor Musulmane.

Ryad si Abou Dhabi „au fost incantate de lovitura de stat care este in beneficiul intereselor lor regionale si care afecteaza puternic cei mai periculosi opozanti ai lor, Fratia Musulmana”, adauga expertul.

Relatiile dintre Arabia si Fratia Musulmana, bune timp de trei decenii, s-au degradat in timpul primului razboi din Golf, in 1990, cand Fratia a criticat regatul pentru faptul ca a acceptat baze americane pe teritoriul sau.

Multi dintre membrii Fratiei au fost expulzati si relatiile s-au tensionat si mai mult dupa atentatele din 11 septembrie 2001 din Statele Unite.

La acel moment, Ryadul a acuzat Fratia Musulmana ca se afla la originea ideologiei jihadiste iar ministrul de Interne, printul Nayef, a declarat public in 2002 ca „toate gruparile extremiste au izvorat din Fratia Musulmana”.

„Optiunea democratica in lumea araba este mai mult sau mai putin stopata”

„Pentru Emirate si sauditi, Fratia Musulmana are o ambitie regionala care poate fi un pericol pentru monarhiile din Golf”, apreciaza Stephane Lacroix, profesor la Institutul de Stiinte Politice din Paris si specialist in aceasta miscare.

„Aceste monarhii considera ca interesul lor este mai degraba sa aiba monarhii decat regimuri democratice care sunt prea instabile si imprevizibile in ochii lor”, adauga expertul.

Si inca un lucru pe care Ryadul nu-l iarta Fratiei: flirtul cu Iranul siit, principalul rival al regatului sunit in Orientul Mijlociu.

„Fratia nu a fost niciodata ostila relatiilor cu Iranul siit in conditiile in care pentru sauditi acest lucru constituie o linie rosie atat din punct de vedere al ortodoxiei sunite cat si din ratiuni de geopolitica regionala”, considera Lacroix.

„Cele doua tari se bat pentru suprematia in regiune iar pentru Ryad Teheranul este adversarul numarul unu”, adauga el.

In opinia lui Abou Diab, „optiunea democratica in lumea araba este mai mult sau mai putin stopata”, in conditiile in care „ceea ce se petrece in Egipt poate oferi idei altora in Libia si in Tunisia”.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro