​De ce spun magistratii ca propunerea Ministerului Justitiei de a putea porni actiuni disciplinare impotriva judecatorilor si procurorilor este un regres in reformarea sistemului judiciar si striveste autoritatea justitiei

„O presiune imensa pe magistrati”, „striveste autoritatea justitiei’, „un regres in reformarea sistemului judiciar” si „un dezechilibru in separarea puterilor in stat”, asa caracterizeaza magistratii consultati de HotNews.ro proiectul de lege al Guvernului care da prerogative ministrului Justitiei, presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ) si procurorului general sa sesizeze Inspectia Judiciara si sa porneasca actiuni disciplinare impotriva judecatorilor si procurorilor. Magistratii reclama faptul ca actul normativ permite Ministrului Justitiei, un om politic, sa intervina in activitatea judecatoreasca si permite statului sa puna presiune pe magistrati in procesele in care statul a pierdut in prima instanta.

Proiectul de lege realizat de Guvern si trimis in procedura de urgenta in Parlament care da prerogative ministrului Justitiei, presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ) si procurorului general sa sesizeze Inspectia Judiciara si sa porneasca actiuni disciplinare impotriva judecatorilor si procurorilor este un proiect care striveste autoritatea justitiei, altereaza echilibrul proceselor in care este implicat statul si pune o presiune enorma pe magistrati, au declarat mai multi judecatori pentru HotNews.ro.

Judecatorii condamna ca printr-un astfel de act se incalca principiul separarii puterilor in stat, oferind Executivului o arma normativa prin care sa intervina in Justitie. Magistratii apreciaza ca deciziile luate de magistrati trebuie contestate tot prin cai legale, la instantele superioare si nu prin actiuni disciplinare.

Mai mult, amenintarea ca unii judecatori pot fi sanctionati disciplinar in urma unor decizii care inca nu sunt irevocabile impotriva statului roman reprezinta „o presiune extrema” pentru magistratii care judeca in instantele de recurs, au mai spus judecatorii consultati de HotNews.ro.

„Cazul ‘Taxa Auto’ – In prima instanta un judecator da dreptate cetateanului si pune statul sa dea bani inapoi. Statul sanctioneaza judecatorul. Cum va judeca la recurs alt magistrat?”

„Sa luam cazul unui cetatean care a dat in judecata statul roman pentru a-si recupera taxa auto, iar prima instanta i-a dat dreptate si obliga statul la plata unei sume de bani. Daca statul roman nu e de acord sau Ministerul Justitiei nu este multumit de hotararea magistratului care i-a dat dreptate acelui cetatean, poate formula o actiune disciplinara impotriva acelui judecator.

Proiectul de lege nu prevede ca procesul pentru care judecatorul a dat o sentinta si pentru care s-a inaintat actiunea disciplinara sa fie terminat irevocabil. Adica, un magistrat poate fi actionat disciplianr, in timp ce cauza se judeca la recurs la alta instanta. Vor mai avea curajul judecatorii de la recurs sa dea aceeasi decizie ca primul judecator dupa ce acela a fost sanctionat disciplinar?”, ne-a declarat unul dintre magistrati.

„Cine va mai avea curajul sa anuleze vreo licitatie a statului daca statul il poate sanctiona disciplinar?”

„Sa luam un alt exemplu. Judecatorii isi permit sa anuleze licitiatii, unele de miliarde de euro, ca tot a zis asta presedintele Basescu de curand. Insa o fac legal pentru ca asa prevede legea. Ce se intampla daca ei sunt sanctionati disciplinar apoi? Cine va mai avea curajul sa anuleze vreo licitatie a statului? Intr-un proces intre o parte oarecare si statul roman, cel din urma are la dispozitia lui un instrument care poate dezechilibra procesul si afecta independenta magistratilor”, sunt de parere judecatorii.

„Separatia puterilor in stat prevede tocmai ca statul poate fi judecat si condamnat de proprii judecatori”

Potrivit acestora, proiectul de lege reprezinta „o presiune imensa pentru magistrati. Separatia puterilor in stat prevede tocmai ca statul poate fi judecat si condamnat de proprii judecatori. Pozitia impotriva proiectului de lege nu este pentru a apara judecatorii, ci pentru a promova independenta justitiei”.

„Pericolul este la fel de prezent si in cazul procurorilor chiar din faza de urmarire penala. Ministrul este totusi un om politic. Daca el decide sanctionarea unui procuror, ceilalti procurori cu ce curaj vor mai continua urmarirea penala?”, acuza magistratii

„Procurorul general este numit de presedintele tarii la propunerea Ministrului care e un om politic”

In ceea ce priveste acordarea Procurorului general a dreptului de a sesiza Inspectia Judiciara, magistratii amintesc ca si acesta este numit de presedintele tarii la propunerea Ministerului Justitiei si aprobat de presedinte, iar „avizul CSM in acest caz nu este unul conform”.

In cazul dreptului presedintelui ICCJ de a sesiza Inspectia Judiciara, magistratii amintesc ca „ICCJ este instanta care judeca recursurile judecatorilor care au fost sanctionat disciplinar de CSM”.

„Daca ICCJ initiaza actiunea disciplinara impotriva unui judecator si acesta este gasit vinovat, el va fi santionat in plenul CSM. Daca va formula recurs la decia CSM, recursul va ajunge tocmai la ICCJ, instanta care a initiat actiunea disciplinara. Unde mai vorbim de impartialitate? Poate judecatorul sanctionat sa aiba incredere ca la ICCJ, instanta care a dispus actiunea disciplinara, ii va fi rezolvat pe dreptate recursul?”, spun magistratii.

Natalia Roman, presedintele UNJR

Foto: Agerpres

UNJR: Proiectul de lege incalca independenta sistemului judiciar

Presedintele Uniunii Nationale a Judecatorilor din romania (UNJR), natalia Roman, a declarat pentru HotNews.ro ca actul guvernului constituie o presiune asupra magistratilor si ca asociatia sa va propune mai multe modificari in parlament.

„UNJR a luat act ca guvernul a trimis in procedura de urgenta la parlament. Vom fi prezenti sa propunem modificari pentru ca acest proiect, asa cum este el acum, reprezinta o mare presiune asupra magistratilor in savarsirea actului de justitie si incalca independenta sistemului judiciar”, a declarat pentru HotNews.ro, presedintele UNJR, Natalia Roman.

Alexandru Serban (CSM): „Este de neconceput ca reprezentantii politicului sa poata sa se indrepte impotriva magistratilor”

Potrivit lui Alexandru Serban, membru in Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Proiectul Ministerului de Justitie reprezinta „un regres in reformarea justitiei” si a amintit ca CSM a considerat ca nu este normal ca Executivul sa fie implicat direct in sfera raspunderii disciplinare a magistratilor.

„Este de neconceput ca reprezentantii politicului sa poata sa se indrepte impotriva magistratilor si sa incerce sa-i influenteze potrivit propriilor scopuri. In plus, cred ca atat ministrul, cat si presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie si procurorul general al Romaniei, facand parte din CSM, au deja suficiente parghii pentru contribui la reglarea eventualelor derapaje din sistem”, a declarat Alexandru Serban pentru InfoCSM.ro

Alexandru Serban (CSM)

Foto: Hotnews

„Formal, Inspectia Judiciara va fi independenta. In realitate, insa, prevederile proiectului limiteaza drastic aceasta independenta. As exemplifica cu doua situatii. Potrivit proiectului, daca inspectorul propune clasarea sesizarii, ministrul justitiei poate sa solicite motivat completarea verificarilor prealabile, atunci cand apreciaza ca acestea nu sunt complete. Mai mult, ministrul poate dispune direct inceperea cercetarii disciplinare prealabile cu privire la un magistrat, chiar daca inspectorul a propus clasarea.

Se pune atunci intrebarea, in mod legitim: unde mai este independenta clamata a inspectiei? Apoi, in proiect se prevede ca rezolutiile inspectorului judiciar trebuie confirmate de inspectorul sef, cu posibilitatea ca acesta din urma sa infirme solutia propusa. Nici aici nu mai putem vorbi, in nici un caz, de independenta”, sustine Alexandru Serban.

De aceeasi parere este si Mona Pivniceru, membru CSM si fost presedinte al Asociatiei Magistratilor (AMR) care considera ca „a fi titularul actiunii disciplinare inseamna a supune tot sistemul raspunderii, controlului si raspunderii organului executiv”.

Pivniceru (CSM): „Este o forma de subordonare a puterii judecatoresti”

„Este cel mai grav lucru, nu pentru judecatori, ci pentru statul de drept. Nu exista stat in lume in care o hotarare judecatoreasca sa fie controlata administrativ si nu pe cai de atac si judecatorul sa fie urmarit de puterea executiva care si-a dat competenta asta”, a declarat pentru HotNews.ro Mona Pivniceru.

„Este o presiune extraordinara pe magistrati pentru ca nimeni nu mai are securitatea ca un act jurisdictional ramas irevocabil intr-o cale de atac nu poate fi supus separat intr-un control administrativ. Este o modalitate de a controla solutiile in toate dosarele. Este o forma de subordonare a puterii judecatoresti”, mai sustine Pivniceru.

Membrul CSM sustine ca Inspectia Judiciara, asa cum era ea pana acum, nu a fost criticata de MCV pentru ca ar fi gresit organizata, ci pentru ca aceasta structura nu dispunea de resursele umane necesare.

Mona Pivniceru

Foto: Agerpres

„La MCV nu a fost criticata Inspectia Judiciara ca nu e organizata ca sa vina sa o restructureze ei acum. Inspectia a fost criticata ca erau putini, foarte putini si in loc sa cerceteze disciplinar aveau si alte lucrari de facut. Noi CSM-ul am luat masura de a suplinia ceasta deficienta si am organziat examene de ocupare a posturilor de inspectori. Atat a criticat MCV-ul, atat am modificat si noi. Sub emblema MCV-ului se pune acum o inovatie pentru a subordona sistemul judiciar”, a spus Pivniceru.

In ceea ce priveste introducerea prin noul proiect de lege a „bunei reputatii” pentru magistrati, Alexandru Serban (CSM) sustine ca este un lucru binevenit, doar ca in proiect acest concept nu este definit cum ar trebui.

„Si in forma actuala a legii este prevazuta conditia „bunei reputatii”. E adevarat, aceasta este necesara doar pentru accederea in profesie. Inteleg insa ca acum se vrea ca aceasta conditie sa fie necesara pe toata durata desfasurarii activitatii de magistrat. Nu ma-ntelegeti gresit, e firesc ca magistratii sa aiba in permanenta o buna reputatie. Problema apare in momentul in care constatam ca aceasta notiune nu este definita de catre initiatorul proiectului, ceea ce lasa posibilitatea a numeroase interpretari, posibil gresite si rau intentionate”, sustine Serban.

Se reintroduce cerinta „bunei reputatii” pentru mentinerea functiei de magistrat/ Ministerul Justitiei va avea dreptul de a porni o actiune disciplinara impotriva judecatorilor si procurorilor

Ministrul Justitiei va avea dreptul de a sesiza Inspectia Judiciara si de a porni o actiune disciplinara impotriva judecatorilor si procurorilor, a decis miercuri Guvernul printr-un proiect de lege adoptat miercuri si transmis Parlamentului spre dezbatere in regim de urgenta, titreaza Mediafax.

„Legea extinde sfera titularilor actiunii disciplinare, in sensul ca pot porni actiunea inspectorii judiciari, ministrul Justitiei in cazul judecatorilor, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, iar in cazul procurorilor se adauga inspectorilor ministrul Justitiei si procurorul general al Romaniei. Ministrul are dreptul de a sesiza Inspectia si de a porni o actiune disciplinara intr-un fel motivat. Pana acum doar comisiile de disciplina din cadrul Inspectiei Judiciare erau titulari ai actiunii disciplinare”, a declarat secretarul de stat din Ministerul Justitiei, Lidia Barac.

Proiectul modifica Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor si Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. Prin acesta se reintroduce cerinta „bunei reputatii”, atat pentru accesul in magistratura cat si pentru mentinerea functiei de magistrat. „Pierderea reputatiei, drept conditie de acces in magistratura, duce la incetarea calitatii de magistrat”, sustine Lidia Barac.

Abaterile disciplinare vizate de proiectul de lege sunt:

• manifestarile care aduc atingere onoarei ori prestigiului justitie, manifestate in timpul atributiilor de serviciu sau in afara lor;

• obstructionarea activitatii inspectorilor judiciari;

• lipsa totala a motivarii hotararilor judecatoresti si a actelor judiciare ale procurorului, utilizarea unor „expresii neadecvate” in formularea lor, ori motivarea acestora in mod vadit contrar rationamentului juridic intr-un mod de natura sa afecteze prestigiul justitiei sau demnitatea profesiei de magistrat;

• nerespectarea deciziilor Curtii Constitutionale si Inaltei Curti de Casatie si Justitie in cadrul recursurilor obligatorii in interesul legii;

• exercitarea functiei cu rea-credinta si grava neglijenta.

MJ: Inspectia Judiciara va capata personalitate juridica si buget propriu

Potrivit Agerpres, proiectul de lege ofera Ministrului Justitiei parghii in pornirea actiunii disciplinare impotriva judecatorilor si procurorilor. Ministrul Justitiei, presedintele Inaltei Curti si procurorul general al Romaniei vor putea sesiza Inspectia Judiciara privind abaterile judecatorilor si procurorilor.

Lidia Barac

Foto: HotNews.ro / Victor Cozmei

„Procedura de cercetare, evaluare, propunere este exclusiv la nivelul Inspectiei Judiciare, iar dreptul de aplicare a sanctiunilor apartine exclusiv CSM, prin sectiile sale de disciplina. Ministrul Justitiei are doar dreptul de a sesiza IJ si de a porni o actiune disciplinara motivat. Acelasi drept il au si procurorul general si presedintele ICCJ. Pana acum, doar comisiile de disciplina din IJ erau titulare ale actiunii disciplinare”, a explicat Lidia Barac.

Potrivit MJ, proiectul de lege va oferi si o mai mare independenta Inspectiei Judiciare fata de Consiliul Superior al Magistraturii. IJ va functiona, in continuare, pe langa CSM, dar va capata personalitate juridica si buget propriu.

CSM: Este de neconceput ca reprezentantii altei puteri in stat sau ai politicului sa aiba posibilitatea de a se indrepta impotriva magistratilor

Plenul CSM-ului a avizat conditionat proiectul initiat de Ministerul Justitiei pe 27 septembrie. Hotararea plenului, aici.CSM doreste eliminarea sau modificarea mai multor aspecte din proiectul guvernului, printre care eliminarea posibilitatii Ministerului Justitiei, Procurorului general si presedintelui ICCJ de a fi titularii actiunii disciplinare. CSM mai solicita si o definire clara a notiunii de „buna reputatie”, acuzand modul larg inca re aceasta sintagma poate fi interpretata.

„Trebuie subliniat faptul ca nu exista nicio alta situatie in care unui membru al unei dintre puterile in stat i se recunoaste prin lege prerogativa promovarii actiunii disciplinare fata de o persoana ce reprezinta o alta putere. Este de neconceput ca reprezentantii altei puteri in stat sau ai politicului sa aiba posibilitatea de a se indrepta impotriva magistratilor si de a incerca sa-i influenteze potrivit scopurile dorite prin folosirea subiectiva a actiunii disiciplinare”, se arata scris in Hotararea CSM.

Potrivit legislatiei in vigoare, orice persoana poate sesiza CSM, direct sau prin conducatorii instantelor si parchetelor, iar CSM-ul este singura care poate sesiza mai departe Inspectia Judiciara pentru a porni cercetari disciplinare.

Obiectul sesizarii nu poate pune in discutie solutiile pronuntate prin hotararile judecatoresti, care sunt supuse cailor legale de atac.

De asemenea, masurile si solutiile adoptate de catre procuror (neinceperea urmaririi penale, clasare, scoatere de sub urmarire penala, incetarea urmaririi penale) sunt supuse controlului instantei competente sa judece cauza in fond, ca urmare a instituirii principiului independentei procurorului in masurile dispuse si solutiile adoptate (Legea nr. 304/2004, republicata).