De ce tot mai mulți români se confruntă cu simptome de alergie din ce în ce mai severe în această primăvară?

​Primăvara este, în mod tradițional, începutul sezonului de alergii. Anul acesta, parcă mai mult ca oricând, tot mai multe persoane din jurul nostru se plâng de faptul că se confruntă cu simptome de alergie din ce în ce mai agresive. Și vorbim inclusiv despre persoane care nu au mai avut astfel de probleme, în trecut. Care sunt însă cauzele? Ce simptome ar trebui să ne pună pe gânduri și să ne trimită la medic? Și în ce măsură avem acces, în România, la teste de diagnostic și la tratament? Încercăm să găsim răspunsurile împreună cu prof. dr. Carmen Bunu-Panaitescu, medic primar alergolog și președintele Societății Române de Alergologie și Imunologie Clinică.

Vremea neobișnuit de caldă din această primăvară a adus o explozie a polenului în aer

Primăvara devreme, asta înseamnând încă din luna februarie, începe să apară polenul de arbori, explică pentru HotNews.ro dr. Carmen Bunu-Panaitescu. Numai că anul acesta, din cauza vremii extrem de calde, a explodat practic și polenul de graminee – o familie de plante erbacee.

„Așadar, vorbim despre o combinație a două polenuri extrem de alergenice în cantitate foarte mare în același timp. Vremea poate influența apariția mai precoce a polenului și menținerea în cantitate mare în aer. Este și normal ca cei alergici să reacționeze mai puternic odată ce încărcătura de polen din aer este mai mare, mai ales în zilele când bate vântul, când este soare, iar polenul rămâne sus în aer”, explică medicul.

Medicii alergologi au constatat, în această perioadă, că numărul pacienților cu forme severe de rino-conjunctivită alergică este tot mai mare, iar unii dintre ei au inclusiv simptome care seamănă cu o criză de astm: „Din acest motiv este bine să se știe despre ce fel de polen este vorba, cât de mult este și cât durează acest sezon.”

Singura veste bună este că, în zilele ploioase anunțate în perioada următoare, polenul cade, iar simptomele nu mai sunt atât de severe, spune medicul.

Simptomele se pot menține mai mult de 6 luni pe an

„Alergia este o boală care depinde de prezența alergenului și de cantitatea lui, adică de cât de mult suntem expuși la alergen. Cea mai mare problemă o au cei polisensibilizați, adică cei care sunt alergici și la polenul de arbori, și la graminee și la ambrozie”, explică prof. dr. Carmen Bunu-Panaitescu.

Practic, pentru acești pacienți, simptomele țin cel puțin șase luni pe an: „Începând cu primăvara până toamna târziu, adică septembrie-octombrie, simptomele vor fi prezente, pentru că în fiecare moment va fi un alergen în aer care va perpetua reacția alergică și va duce la agravarea simptomelor.”

Ambrozie / Foto: Inquam Photos – Octav Ganea

Când ar trebui să mergi la medic?

Simptomele clasice ale unui pacient care suferă de alergie sunt strănutul în salve și nasul care curge – rinoreea apoasă: „Pur și simplu curge apă din nas. Cei care se confruntă cu această problemă se plâng adesea de faptul că folosesc un pachet – două de șervețele nazale pe zi”, potrivit dr. Carmen Bunu-Panaitescu.

Următoarele simptome sunt mâncărimea de nas și de ochi, mâncărimea în cerul gurii și mâncărimea urechilor, „pentru că reacția alergică cuprinde toată sfera aceasta ORL”.

Iar încet-încet se instalează cealaltă formă, chiar mai gravă din punctul meu de vedere al medicului Carmen Bunu-Panaitescu: obstrucția nazală: „Pur și simplu nasul este înfundat, pacientul nu mai poate respira și are o calitate a vieții extrem de afectată, inclusiv în ceea ce privește somnul – pacientul nu se poate odihni din cauza nasului înfundat. Gîndiți-vă că, în cazul unui alergic la toate tipurile de polen, înseamnă 6 luni de disconfort maxim pe an. Dacă face și rino-conjunctivită, se adaugă și simptomele la nivelul ochilor: ochi roșii, lărcimat, iar la unii pacienți se adaugă și mâncărimile de ochi. La unii pacienți, aceste simptome oculare sunt mai grave, așa încât pur și simplu nu pot ține ochii deschiși. Ei se scarpină mereu, lăcrimează din cauza scărpinatului, se suprainfectează, fac conjuctivite infecțioase. Ceea ce înseamnă, din nou, o mare afectare a calității vieții și a posibilității de a-și desfășura activitățile de zi cu zi.”

Iar lucrurile se complică și mai mult atunci când inflamația din căile respiratorii superioare – adică nas și gât – coboară încet-încet către bronșii. În acel moment apar și crizele de astm, foarte mult asociate cu alergia la ambrozie și câteodată chiar și cu alergia la graminee, explică dr. Carmen Bunu-Panaitescu:

„Și peste aceste polenuri se adaugă, din păcate, un alt alergen extrem de potent: este vorba despre sporii de fungi. Este un fel de ciupercă, numită Alternaria, extrem de agresivă, poate la fel de agresivă ca și ambrozia, care este în aer cam în aceeași perioadă de vară-toamnă și induce rinită și astm cu tuse, senzație de lipsă de aer, respirație șuierătoare și treziri nocturne, care sunt complicația cea mai gravă a acestor alergii respiratorii.”

Când ar trebui să ne adresăm medicului? „Dacă apar simptomele acestea de rinită, rino-conjuctivită, cu strănut în salve, rinoree, nas înfundat, mâncărimi de nas, gât, în același sezon, de mai multe ori, în ani consecutivi, se poate gândi oricine că este o alergie și atunci, împreună cu medicul de familie, poate pot să decidă un consult alergolog.”

Teste precise de diagnostic decontate de CNAS începând de anul trecut

În momentul de față, în România, medicul alergolog poate pune diagnosticul cu extremă precizie, „deoarece beneficiem de teste de înaltă calitate, inclusiv de alergologie moleculară, prin care putem spune exact care este alergenul care a produs sensibilizarea”, spune dr. Carmen Bunu-Panaitescu.

Aceste teste de alergologie moleculară sunt decontate, începând de anul trecut, de Casa de Asigurări de Sănătate.

Test de alergie / Foto: Juan Moyano | Dreamstime.com

„Din punctul meu de vedere este un mare avantaj și un mare progres faptul că putem pune acest diagnostic de precizie, în condițiile în care există această accesibilitate pentru teste de diagnostic, atât pentru adulți, cât și pentru copii.”

Medicul ține să demonteze și un mit legat de copiii care suferă de alergie:„Dacă un copil este alergic, el va avea prezenți în sânge acești anticorpi de alergie, care pot fi determinați. Nu este adevărat că nu pot fi determinați la copii.”

Mai mult, spune dr. Carmen Bunu Panaitescu, întotdeauna există o perioadă numită „de sensibilizare”, în care nu există simptome clinice, dar cresc încet-încet acești anticorpi de alergie în sânge și ideal ar fi ca alergia să fie descoperită în această fază: „Pentru că poți să gândești o strategie de reducere a riscului ca alergia să devină manifestă. Iar aceasta este ceea ce se dorește pentru viitor: cum să previi ca cineva sensibilizat să nu ajungă simptomatic.”

Terapia cu alergen era produsă la Institutul Cantacuzino și era oferită gratuit copiilor cu alergii înainte de Revoluție. Acum, pacienții plătesc pentru ea până la 600 de lei lunar

Înainte de Revoluție, în România se producea, la filiala din Timișoara a Institutului Cantacuzino, terapie cu alergen pentru pacienții care sufereau de alergie, iar tratamentul era administrat gratuit copiilor cu probleme.

Astăzi, imunoterapia cu alergen, considerată tratamentul de top pentru pacienții care suferă de alergii, costă, lunar, un pacient, undeva între 450 și 600 de lei. Această terapie nu este decontată, în acest moment, de Casa de Asigurări de Sănătate.

„Odată pus acest diagnostic de comun acord cu alergologul, sunt variante de terapie bună și pentru forma de rino-conjuctivită și pentru formele de astm. Arma secretă a alergologului este imunoterapia cu alergen. Este o terapie țintită, în care se aplică un extract sau un produs rafinat, standardizat, care conține fragmente de alergen, fie sub formă orală, fie injectabilă, care reeducă sistemul imun în sensul de a nu mai produce alergie, de a nu mai produce acei anticorpi specifici, ci să producă anticorpi protectivi, ca în orice infecție”, declară prof. dr. Carmen Bunu-Panaitescu.

Prețul piperat și lipsa decontării țin însă mulți pacienți departe de acest tratament: „Dacă într-o familie există unul sau doi copii alergici și un părinte sau chiar ambii părinți, este aproape imposibil, din punct de vedere financiar, să se trateze toți, dacă tratamentul nu este compensat”, spune medicul.

În plus, pentru a avea rezultate, o astfel de terapie trebuie urmată timp de 3 ani: „Vorbim despre o terapie costisitoare și de lungă durată. E vorba de cel puțin 3 ani, pentru că așa cum e nevoie de câțiva ani ca cineva să ajungă sensibilizat și alergic, la fel trebuie și pentru a îi reeduca sistemul imun și a îi reîntoarce răspunsul este nevoie de o durată de cel puțin 3 ani.”

Alergii / Foto: Dreamstime.com

Primul studiu care își propune să identifice la ce sunt alergici românii

Carmen Bunu-Panaitescu își dorește, în calitate de președinte al Societății Române de Alergologie, să convingă autoritățile ca, în viitor, să compenseze astfel de terapii. Mai ales că, în situația în care unii dintre acești pacienți evoluează în timp către astm, costurile de tratament devin și mai mari: „Misiunea noastră următoare este ca, alături de de forurile decizionale, să aducem această terapie în regim de compensare, pentru că niciun copil, niciun adult nu este vinovat că respiră un aer încărcat cu alergeni. Trebuie să convingem în legătură cu avantajul imens pe care îl are un copil cu rinită de a scăpa, cu ajutorul acestei terapii, de riscul de a merge către astm. Practic, se economisesc bani pentru societate, dacă ne gândim ce ar însemna tratamentul pentru astm și calitatea vieții unui om care nu mai are probleme. Inclusiv pentru cei cu alergie la ambrozie, care cred că nu mai au soluție, această terapie este salvatoare. Această terapie modifică evoluția bolii, oprind simptomatologia și oferind calitate vieții.”

De asemenea, Societatea Română de Alergologie și Imunonologie Clinică lucrează la primul proiect în care „vrem să vedem la ce este sensibilizată populația României, care sunt principalii alergeni din aer, dar și alimentari. Este un proiect pe care îl desfășurăm împreună cu Universitatea de Medicină din Viena. Sperăm ca la anul să avem adunate probele de la persoane alergice, dar și non-alergice și să vă putem spune care sunt dușmanii adevărați ai alergicilor din România.”

Atunci când studiul va fi gata, Carmen Bunu-Panaitescu își dorește ca rezultatele să ajungă și la Ministerul Sănătății, „pentru a face o politică în concordanță cu aceste date”.

În plus, la Timișoara, orașul unde locuiește și profesează dr. Carmen Bunu-Panaitescu, a fost dezvoltată, cu sprijinul Consiliului Județean, o aplicație care îi anunță pe localnici ce alergeni sunt în aer, în timp real: „Este un sistem cu cinci senzori de polen și de aeroalergeni, care detectează și fungii și care ne anunță în timp real nivelul de încărcare și tipul de alergeni din aer. Așadar, noi știm oră de oră ce este în aer, cât de mult și putem face predicții pentru pacienții noștri. Iar pentru pacienți am dezvoltat o aplicație care se numește Alergotel. Este adevărat că nu este foarte sofisticată, pentru că nu am avut foarte mare finanțare, dar putem anunța oamenii despre aceste prezențe de polenuri și am remarcat și problema aceasta a fungilor din aer”.

„A-ți cunoaște dușmanul înseamnă să știi ce este în aer, să știi ce mănânci, din punct de vedere alergologic, iar după aceea să știi cum să tratezi persoana, în funcție de alergenul care i-a făcut rău”, concluzionează medicul Carmen Bunu-Panaitescu.

Foto: Dreamstime.com, Inquam Photos.