De unde crestere?

In zona euro se vorbeste tot mai mult despre nevoia de a insoti consolidarea fiscala cu masuri de stimulare a cresterii economice. Acest tandem de politici este vazut ca solutia pentru a preveni spirala fatidica a unei “debt deflation” in unele tari (Spania, Portugalia, Italia) –adica o povara accentuata a indatorarii publice si private prin scaderea veniturilor si a cotatiilor activelor (efect de de dezavutire). Spirala rea mentionata este de pus in relatie cu alta, nu mai putin periculoasa: impactul stagnarii/recesiunii economice asupra bilanturilor bancilor. In Europa, unde pietele bancare finanteaza peste 70% din nevoile firmelor, si unde bancile au considerat obligatiunile suverane drept cel mai bun colateral, exista o legatura ombilicala intre bilanturile lor si bonitatea statelor. De aici apare si greutatea in a disocia soarta bancilor de cea a bugetelor publice.

Masurile evocate la reuniunea informala recenta de la Bruxelles a Consiliului European privesc o majorare a capitalului Bancii Europene pentru Investitii (BEI), emisiuni de obligatiuni comune pe proiecte, o realocare de fonduri de coeziune. Emisiuni de euroobligatiuni (mutualizarea de datorii publice) sunt tema de mare disputa.

Sunt de facut observatii privind noua strategie din zona euro, care priveste Romania direct si indirect. O observatie de ordin conceptual distinge intre masuri pe latura cererii si altele ce privesc oferta. Acolo unde spatiul fiscal intern este foarte mic trebuie plusat pe latura ofertei, cu stimuli care sa amelioreze alocarea resurselor, functionarea pietelor; este ceea ce incearca guvernul Monti in Italia si cel al lui Rajoy in Spania. Si in Franta se intelege aceasta realitate (Phillipe Aghion, profesor la Harvard si consilier al lui Francois Hollande, a subliniat si el acest aspect). Stimularea ofertei prin alocarea mai buna a resurselor capata o semnificatie mai mare cand potentialul de crestere a PIB-ului este diminuat de criza (analize arata ca acest potential a scazut la cca 1-1,5% pentru zona euro, ca medie, si la 2-2,5% pentru tari din afara zonei). Dar asemenea masuri cer timp pentru a da rezultate si, de aceea, se vorbeste despre nevoia de a sustine cererea agregata la nivelul zonei euro prin folosirea spatiului fiscal in tari care dispun de asa ceva. Aceasta nu este o discutie strict teoretica; cresterea anuntata a salariilor in sectoare industriale din Germania indica o posibila coordonare de politici care sa se concretizeze intr-o sprijinire a tarilor periferice printr-o crestere a cererii agregate (si a celei de import) in economia locomotiva. In acelasi registru, al coordonarii, ar fi si acceptarea posibila de catre Bundesbank a unei inflatii mai ridicate in Germania, care sa ajute ajustarea dezechilibrelor externe din zona euro prin diferentialul de inflatie. Coordonarea cu tari din G20 (SUA, China, Japonia, etc) are rol importat de asemenea.

O alta observatie priveste resursele, foarte limitate in raport cu nevoile. Suplimentarea fondurilor mobilizabile de catre BEI este o sursa. Si obligatiuni comune pe proiecte au aceeasi menire. Taxa pe tranzactii financiare ar fi o alta sursa (ea este gandita ca sursa proprie a bugetului UE). Dar, una peste alta, resursele ce pot fi puse la bataie nu sunt mari. Mai ales ca sectorul public intra in concurenta cu cel privat pentru atragerea de resurse (bancile au nevoie de capitalizare). O iesire din impas ar fi atragerea de investitii straine. De unde? Poate din SUA, dar apetitul institutiilor americane pentru expunere pe Europa este tot mai mic. Poate din Asia, dar intervin considerente de ordin geopolitic, fie ca este vorba de sectoare industriale, fie de grupuri bancare. FMI are o alta menire decat cea de a face investitii (si oricum expunerea pe Europa, ajunsa la cca 80% din resurse, este foarte controversata printre economiile emergente). Euro-obligatiuni propriu-zise (deci nu pe proiecte) ar fi o solutie rotunda, in conditiile in care ar contribui la linistirea pietelor si la adancirea integrarii bugetare in zona euro. Este de reamintit ca datoria publica si deficitul bugetar ale SUA sunt superioare celor ale zonei euro (ceea ce arata ca necazurile europene izvoresc, in principal, din alcatuirea defectuoasa a Uniunii Monetare, ca design institutional si politici).

Care proiecte sa fie finantate? Raspunsul nu este simplu de dat. Fiindca, de pilda, Portugalia si Spania, au infrastructura buna, unii ar spune ca au chiar in exces. Prin urmare, ar fi nevoie de investitii care sa le amelioreze competitivitatea. Dar cine sa decida asupra acestor investitii, cum sa fie ele selectate, pentru a nu irosi resurse? Cum sa fie sprijinite intreprinderile mici si mijlocii, care sunt ignorate de banci? Nici aici raspunsuriile nu sunt usor de dat.

Nu in ultima instanta, intervine chestiunea zidului de protectie care sa asigure stabilitatea financiara, sa curme panica –fara de care climatul de afaceri, atamosfera generala degenereaza.. Degeaba ne ocupam de crestere economica daca neglijam presiunea teribila a momentului, pericolele ce pandesc sectorul bancar. In acest domeniu este necesar sa se intareasca capacitatea Facilitatii Europene pentru Stabilitate Financiara (si a Mecanismului European pentru Stabilitate), inclusiv prin imprumuturi de la BCE. Si are sens sa se recurga la o schema internationala de garantare a depozitelor, pentru a se evita fuga lichiditatilor din tarile care sunt percepute ca verigi slabe ale zonei euro. BCE are facilitati speciale de finantare a bancilor, care raman o arma de folosit la nevoie.

Romania este vital interesata ca consolidarea fiscala din zona euro sa aiba un complement de stimulare a activitati economice. Avem o dependenta covarsitoare de pietele financiare si comerciale ale zonei euro. Oricat am incerca sa ne intarim meterezele interne (prin rezervele BNR ce sunt de cca 38 miliararde euro, cu mult peste dublul M1 si aproape de volumul masei monetare; banca punte organizata de BNR si eventuale aranjamente intre BNR si BCE; bufferele/tampoanele de la MFP; o executie bugetara care ar duce deficitul cash la sub 2,4% in 2012, etc) daune importante nu vom putea evita daca Europa (zona euro) nu se organizeaza cum trebuie. Prin organizare inteleg gestionarea crizei (inclusiv instrumente care sa combata panica pe pietele bancare) si masuri coordonate de sustinere a activitatii economice.

Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro

De unde crestere?

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”