Românii merg la medic după ce s-a instalat o problemă de sănătate. Principalii factori care „sabotează” prevenția

Chiar dacă, la nivel declarativ, românii spun că acordă o importanță ridicată prevenției, sănătatea este, în continuare, abordată preoponderent reactiv în țara noastră, iar vizita la medic se face abia cand problema de sănătate s-a instalat. Este una dintre concluziile unui studiu general referitor la prevenția în sănătate în România, realizat sub coordonarea Universității de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș și lansat luni.

Cultura prevenției este încă insuficient conturată în țara noastră, arată studiul.

Nu merg la medic dacă nu au simptome

La nivel declarativ, prevenția este înteleasă ca o adoptare a unui stil de viață sănătos (optarea pentru o alimentație echilibrată, o hidratare adecvată, activitate fizica regulată, odihnă suficientă, gestionarea stresului), completat de verificări regulate ale stării de sănătate (controale medicale periodice).

Aceste măsuri sunt percepute ca fundamentale pentru menținerea sănătății și prevenirea apariției afecțiunilor pe termen lung.

Cu toate că, declarativ, respondenții recunosc importanța prevenției și sunt conștienți de măsurile necesare pentru menținerea sănătății, în realitate, nu intotdeauna aplică aceste acțiuni sau le aplică sporadic, inconsecvent, nu pe termen lung.

Conform studiului, există o discrepanță semnificativă între prevenția „în teorie” (la nivel declarativ) și preventia „în practică” (la nivel comportamental).

De cele mai multe ori, intervențiile in scop preventiv sunt reactive (în functie de apariția simptomelor) și nu proactive, asa cum ar sugera principiile prevenției.

Cei mai mulți consideră că, dacă nu au simptome, starea lor de sănătate este bună și nu caută activ să efectueze analize suplimentare.

Ce fac respodenții în scop preventiv?

Analize uzuale: cu toate că majoritatea afirmă ca ar trebui să își facă analizele anual, în practică, acest obicei este mai degrabă ocazional, mulți ajungând să le efectueze la intervale de un an și jumatate sau mai rar.

Controale periodice: majoritatea consideră ca trebuie să înceapa controalele, mai frecvent, doar după vârsta de 40 de ani. Înaintea acestei vârste, românii nu sunt foarte preocupați de analize. În cazul celor care se preocupă mai activ de sanatatea lor, se menționează și analize mai specifice, precum ecografii pentru sân sau prostată, teste pentru tiroidă sau DEXA pentru osteoporoză.

Analize suplimentare: există și persoane care aleg să își facă analize mai detaliate anual, de exemplu, testarea funcției hepatice sau ecografii abdominale, dar acest lucru este condiționat deobicei de apariția unor simptome sau de recomandarea specifică venită din partea medicului. Unii preferă să solicite trimitere la specialist, pentru a verifica aspecte mai detaliate ale sănătății lor.

Preocuparea pentru prevenție crește după vârsta de 40 de ani

În special după vârsta de 40 de ani, preocuparea pentru controale medicale regulate devine mai prezentă în rândul românilor, însă este puternic influențată de nivelul de educație si de gradul de informare.

În mediul rural spre exemplu, decalajul dintre intenție și acțiune este mai mare decât în mediul urban. Cei care locuiesc în mediul rural au tendința să echivaleze traiul aproape de natură cu „prevenția”, însa alte acțiuni în scop de prevenție, precum controale medicale de rutină, sunt rareori realizate.

Principalii factori care „sabotează” prevenția sunt:

• teama de a descoperi un diagnostic nefavorabil;
• amânarea din comoditate;
• lipsa unei orientări către prevenție;
• constrângeri de timp/ resurse și vulnerabilități ale sistemului medical (timp de așteptare ridicat, acces greoi la unele servicii medicale).

Adoptarea unui stil de viață preventiv se construiește prin motivația de a avea energie și echilibru, dar este adesea blocată de lipsa de timp, alte priorități și stres, mai arată studiul.

Ce îi motivează pe români să facă prevenție:

• dorința de a se simți bine și de a menține un tonus bun;
• prevenirea unor afecțiuni grave;
• nevoia de a-și asigura energia și vitalitatea;
• dorința de a avea o viață nouă și activă.

Ce îi oprește:

• lipsa de timp și prea multe activități zilnice;
• alte priorități plasate înaintea prevenției: activitatea profesională, familia, responsabilitățile, îngrijirea părinților etc.;
• stresul de la locul de muncă;
• vulnerabilitatea sistemului medical: timp mare de așteptare, lipsa unor analize gratuite cu adevărat relevante etc.;
• comoditatea și obiceiurile nesănătoase: culcatul târziu, alimentația dezordonată, consumul excesiv de Netflix.

30% dintre cei care au accesat servicii de prevenție spun că au avut dificultăți

Aproximativ 7 din 10 persoane declară că fac periodic analize preventive sau controale stomatologice. Prevenția se bazează preponderent pe analize/ investigații medicale și controale stomatologice de rutină.

Dispozitivele electronice de monitorizare sunt rare – aproape jumătate le folosesc mai rar de o dată la 2 ani.

56% au considerat accesul la serviciile de prevenție destul de ușor, în timp ce aproximativ 30% declară că au întâmpinat dificultăți.

Puțin peste jumătate dintre cei chestionați accesează serviciile din inițiativă proprie sau la recomandarea medicului. Beneficiile comerciale/ organizate rămân subutilizate (asigurare privată 14%, campanii gratuite 13%, abonamente private 10%).

52% au utilizat serviciile de prevenție la spitale/ clinici private, iar jumătate, la policlinici/ cabinete de medicină de familie. Caravanele/ campaniile mobile sunt foarte puțin folosite (6%).

Mulți români nu știu la ce servicii medicale de prevenție au acces gratuit, așa că merg la privat

Percepția respondenților despre costul serviciilor medicale și condițiile de acces este una fragmentată, confuză și imprecisă, bazata mai mult pe experiențe personale sau „din auzite”, decât pe o informare clară.

Cei mai mulți dintre respondenți nu știu clar ce este decontat și în ce condiții pot accesa servicii decontate (parțial sau integral) cu excepția serviciilor oncologice, mentionate spontan și percepute unanim ca fiind decontate integral.

Există o lipsă de transparență și predictibilitate în privinta serviciilor medicale decontate și a condițiilor de acces.

Mulți dintre respondenți caută alternative în sistemul privat din cauză că nu știu ce este gratuit sau decontat.

Locul 1 în UE la decese din cauze prevenibile

Romania se află pe locul 1 în Uniunea Europeana la numărul de decese din cauze prevenibile si din cauze tratabile, conform Raportului Comisiei Europene „Starea Sănătății în Uniunea Europeană”.

În plus, în România, îngrijirea medicală preventivă reprezintă o pondere relativ mică din cheltuielile pentru sănătate – 1,4 % din totalul cheltuielilor din sănătate, mult sub media Uniunii Europene, care este de 3,4%, conform datelor din raportul „Starea Sănătății în Uniunea Europeană”.

Speranța de viață în România rămâne cu peste 5 ani sub media Uniunii Europene ( 76,6 ani în România vs. 81,7 ani media UE ).

De ce a fost realizat acest studiu:

• Protejarea sănătății, prevenirea și controlul îmbolnavirilor sunt esențiale pentru păstrarea sănătății pe termen lung, depistarea precoce a bolilor și creșterea speranței de viață.
• Bolile netransmisibile au în prezent cel mai mare impact negativ în dizabilitate și mortalitate, în special evitabilă, precum și în diferența importantă a speranței de viață și mai ales speranță de viață sănătoasă dintre România și celelalte state membre ale Uniunii Europene. Acestea sunt responsabile pentru mai mult de 75% din decesele înregistrate anual în România.
• Lipsa educației pentru sănătate sau furnizarea acesteia doar punctual, sub forma unor mesaje de cele mai multe ori ambigue, furnizarea unor intervenții preventive de calitate nesatisfăcătoare și care nu au fost monitorizate și evaluate regulat, subfinanțarea cronică susținută a acestor intervenții în detrimentul serviciilor de îngrijiri de sănătate curative pentru mai mult de 30 de ani au condus la această stare de fapt, arată studiul.

Recomandări pentru îmbunătățirea prevenției

Autorii studiului recomandă o serie de măsuri pentru îmbunătățirea prevenției:

• Simplificare administrativă rapidă: „one-stop” programări (telefon + portal simplu) și proceduri standardizate pentru programări preventive;
• Campanii scurte, practice și validate clinic (video 30 – 60 secunde + infografic print) distribuite prin cabinetele de medicină de familie, farmacii și canale online de încredere;
• Vouchere preventive țintite (screening esențial) pentru grupuri vulnerabile;
• Parteneriate cu angajatorii pentru medicina muncii extinsă: screening anual suportat parțial de angajator + sesiuni educaționale;
• Caravane mobile și screening țintit (finanțare prin fonduri UE/ ONG) pentru zone rurale/ defavorizate;

Studiul general referitor la prevenția în sănătate în România a fost realizat sub egida Hubului de Inovație în Sănătate, fondat de Ministerul Sănătății și Alianța Universitară G6-UMF.

Studiul a fost realizat în perioada 10 septembrie – 14 octombrie 2025, prin interviuri realizate în regim hibrid (online și față în față) pe un eșantion reprezentativ la nivel național de 1.031 de persoane cu vârsta între 20 și 65 de ani.