De veghe-n lanul de porumb modificat genetic. MON 810, alungat din Germania

Regulat si ritualic, Grolm Imker si ortacii sai ataca porumbul modificat genetic. Autorul initiativei „Gendreck weg!“ (Afara cu mizeria genetica!) e un fundamentalist al razboiului cu Monsanto, gigantul concern agrar si tehnologic american. 14 aprilie a fost o zi a victoriei, pentru Imker si pentru ecologisti: ministrul german al Agriculturii, Ilse Aigner, a anuntat public oprirea insamantarilor ogoarelor germane cu MON 810. In Romania, porumbul modificat genetic se cultiva momentan in scop experimental. Pana cand?

Nein pentru MON 810, o decizie politica?

Prin declaratia oficiala de miercuri, Germania devine a sasea tara din Europa care spune „Nu“ porumbului modificat genetic. Au precedat-o Ungaria, Austria, Grecia si Luxemburg, Franta cu unele rezerve. Este vorba de un anumit sortiment produs de concernul Monsanto, porumbul modificat genetic MON 810. Sadirea lui cu scopuri comerciale este permisa in Uniunea Europeana, din 1998.

Interzicerea cultivarii lui este insa realizabila, in virtutea unei clauze din Dreptul UE. Pe acest fond legislativ, este insa posibila si foarte probabila atacarea in instanta a deciziilor luate la nivel de stat. Un proces castigat de Monsanto poate costa Germania milioane de euro.

Anuntul ministrului german al Agriculturii a venit in ultima clipa, caci insamantarile cu porumb au loc la mijlocul lunii aprilie. „In ciuda unor afirmatii contrare, nu a fost o decizie politica“ a precizat Aigner (CSU), pentru Spiegel.de. „Este o decizie obiectiva si asa si trebuie sa ramana, din motive juridice“ a mai adaugat ea, citata de publicatia sus-numita.

Cum 2009 este anul alegerilor parlamentare, prezidentiale si europarlamentare in Germania, o serie de decizii guvernamentale sunt interpretate a avea sens electoral.

Fluturii sunt liberi

Pe langa argumentele unor agricultori si ale ONG-urilor ecologiste, cum e si Greenpeace, numeroase studii de specialitate, cel mai recent provenind din Luxemburg, s-au adunat in dosarul MON 810. Pe masa de analiza a ministerului s-au aflat, anterior deciziei de interdictie, studii ale Oficiului Federal pentru Protectia Naturii, ale Institutului Federal Julius-Kühn si al Economiei Alimentare Ecologice. S-a mai aflat si un raport al firmei Monsanto, in care „nu se intrevede nici un motiv pentru interdictie“.

In semintele MON 810 este implantata o gena de rezistenta la „viermele sfredelitor“ al porumbului, care este in fond o larva de fluture. Ministerul Agriculturii german a conchis, pe baza studiilor de specialitate, ca exista riscuri ca „otrava“ implantata genetic si care face MON 810 rezistent la un daunator, poate fi nociva „altor specii de fluturi, unor insecte si organisme acvatice“. S-a precizat insa ca masura anuntata miercuri nu trebuie inteleasa ca „o decizie de fond in domeniul tehnologiei genetice verzi“.

Pana acum, porumbul Monsanto a fost singura planta modificata genetic permisa cultivarii in scop comercial in Germania. Principalele plantatii de porumb MON 810 se afla in regiunile Brandenburg si Mecklemburg-Vorpommern; anul acesta s-au inregistrat cereri de la agricultori pentru aprobarea insamantarii cu MON 810, pentru o suprafata de 3.600-4.000 de hectare.

Ce zice Monsanto?

30 de milioane de hectare plantate cu porumb modificat genetic are Monsanto in SUA, Canada si Argentina. Li se adauga inca 3 milioane de hectare in Africa de Sud, Brazilia si Filipine. In Germania, tinta propusa acum 10 ani a fost de 40.000 de hectare. Nu mult, doar 1% din intreaga suprafata cultivata cu porumb a Germaniei. Cu chiu cu vai, s-au atins 10% din tinta, cca 4.000 de ha.

Si-atunci, de ce aceasta inversunare a Monsanto pe un taram ostil? De ce sa incepi o lupta lunga si costisitoare cu agricultorii, cu ONG-urile ecologiste, cu politicienii unei tari, ba chiar si cu consumatorii germani care, in marea lor majoritate, refuza acest produs? Deoarece, pentru concernul american, cucerirea Germaniei sau a Frantei reprezinta „un semn de prestigiu“ si intrarea pe usa din fata inspre tarile din estul Europei, printre care si Romania.

Seful Monsanto, Hugh Grant, vede mare potential in tarile in curs de dezvoltare; pana in 2012 el vrea sa dubleze cifra de afaceri. Datorita intens mediatizatului „spectru al foamei globale“, valoarea unei actiuni la bursa a Monsanto a urcat, in primavara 2008, la 142 de dolari. Expansiunea globala a Monsanto, care vine nu doar cu porumb modificat genetic, ci si cu soia, rapita si bumbac, pare a nu avea limite, desi multe din tarile vizate isi au propria productie agricola, traditionala si uneori mult superioara cantitativ nevoilor interne.

Insa lobby-ul functioneaza si el la nivel global. In Germania, mai functioneaza si zgarcenia unor agricultori, care socotesc economia la hectar prin folosire de seminte MON 810, la 43 de euro. E mult sau putin, raportat la riscuri?

Mierea dulce paguba aduce

Riscurilor enumerate mai sus li se adauga si cel al „contaminarii“. „Problema e ca prin polenizare sint alterate si culturile initial nemodificate genetic. E ca o boala care se raspindeste, astfel ca agricultorul e silit pina la urma sa cumpere semintele „tratate”, pentru ca semintele din recolta proprie nu mai pot fi semanate” scrie Mihai, comentator pe Hotnews.ro.

Tocmai cu aceasta contaminare se lupta prin tribunale Karl Heinz Bablok, un stupar din tinuturile svabesti ale Germaniei. Miere in valoare de 10.000 de euro a trebuit sa arunce la gunoi Bablok, pentru ca albinele sale si-au inmuiat piciorusele in polenul inflorescentelor de porumb MON 810, cultivat experimental pe ogorul invecinat.

In probele trimise la laborator, anterior eliberarii autorizatiei de desfacere a marfii, s-a gasit polen modificat genetic, in proportie de 7%. Asa ca mierea a ajuns in „cuptoarele de ardere”, Bablok n-a putut-o nici vinde, nici face cadou. Asa a decis tribunalul din Augsburg, pentru a elimina orice risc pentru consumatori.

„Romania nu a luat o decizie in ceea ce priveste cultura de porumb modificat genetic, insa a semnat o autorizatie de testare a acesui tip de seminte. Ecologistii au incercat sa convinga autoritatile sa nu permita porumbul MG la noi in tara, iar acum decizia ramane la mana ministrului Agriculturii si a ministrului Mediului. Autorizatia pentru testarea porumbului MG a fost semnata pe 24 mai 2006 si este valabila pana in ultima zi a anului 2009” scrie Liana Anghelescu, pe Hotnews.ro.

Cat de verde va actiona Romania dupa timpii de testare, e de vazut. Pana atunci, nu ramane decat „veghea in lanul de porumb”.