De ziua lui Ceausescu: De ce n-a murit tatucul-stat?

Ne amintim de ziua de nastere a lui Ceausescu cum era pe vremea lui. Rau, desigur, dar ingrozitor de multi regreta ca nu li se mai da. Nu se mai dau apartamente la bloc, locuri de munca, bilete la mare si, in general, nu se mai da nimic.

Dupa 20 de ani, Romania n-a iesit complet din modelul statului paternalist. Bugetarii asteapta sa li se dea, dar nu-si pun problema daca li se cuvine. Multi oameni de afaceri, daca nu li se da, tot reusesc sa ia de la stat. Politicienii stiu ca, daca dau ceva in campanie, isi iau partea leului odata ajunsi la putere.

Asa functioneaza Romania la 20 de ani dupa Ceausescu: o mana de oameni isi iau singuri pe spatele celor multi care asteapta sa li se dea.

Pentru multi din noua elita, politica sau de afaceri, vitelul de aur in capitalism a ramas tot statul. Fara el, ar fi murit.

Dupa 20 de ani, cei care gandesc in afara statului-tatuc/ asistential/vaca de muls nu fac masa critica. Cei care nu stau cu mana intinsa la stat, nu asteapta sa li se dea ci isi iau doar ceea ce li se cuvine sunt inca minoritari.

Intrebarea zilei inainte de ’89 era: ce se da? Cu plasa in mana, bagai un cap la coada cu intrebarea asta pe buze. Nici o schimbare fundamentala. Intrebarea zilei astazi nu mai este ce se da, ci daca se da si cum se poate lua? Cei care inainte asteptau sa li se dea asteapta si azi fara sa se intrebe, cu putine exceptii, daca merita sau daca se poate.

Nici imaginea tatucului nu s-a stins. S-a topit doar amintirea crimelor comise sub comunism si sub Ceausescu. Un studiu recent arata ca majoritatea romanilor vrea sa fie condusa de o mana de fier.

Cititorii HotNews.ro sunt invitati sa spuna de ce cred ca Romania n-a trecut de la Sa ni se dea la Ni se cuvine.