Verificări ale Inspecției Judiciare în cazul judecătoarei care a pronunțat decizia
Judecătoarea Liliana Cătălina Alexe de la Curtea de Apel București este unul dintre magistrații care și-a exprimat susținerea publică față de judecătorii Raluca Moroșanu și Laurențiu Beșu, după documentarul Recorder „Justiție Capturată”.
În luna noiembrie, ea a fost sancționată cu avertisment de Consiliul Superior al Magistraturii, pentru că urcat în Ecris o hotărâre pe care ea a redactat-o. Decizia de sancționare a rămas definitivă, în luna martie instanța supremă respingând recursul judecătoarei.
Verificările prealabile anunțate luni de Inspecția Judiciară în cazul deciziei Curții de Apel București în dosarul Romatsa „vizează identificarea eventualelor indicii privind săvârșirea vreunei abateri disciplinare, inclusiv timpul de redactare al hotărârii”, au susținut pentru HotNews surse din Inspecția Judiciară.
Judecătoarea Liliana Cătălina Alexe a mai fost cercetată de Inspecția Judiciară anul trecut, după o plângere depusă împotriva sa de către președinta Curții de Apel București, Liliana Arsenie.
Alexe a fost acuzată că a încărcat o hotărâre în sistemul Ecris, pe care ea o redactase, logându-se cu datele grefierei. Avea acordul ei, după cum explica magistrata într-un interviu.
La audierea de la Inspecția Judiciară, judecătoarea Alexe a afirmat că dacă ar fi știut că un astfel de gest va duce la o anchetă disciplinară „și-ar fi tăiat o mână”, după cum ea însăși a relatat într-o postare pe Facebook.
Sancționată pentru că și-a încărcat hotărârea în Ecris
Judecătoarei i s-a reproșat că a ignorat o dispoziție administrativ care nu le mai permitea magistraților să încarce în Ecris hotărârile pe care ei le redactează, pe motiv că aceasta reprezintă o atribuție a grefierilor.
Dispoziție administrativă era de fapt un mesaj primit pe WhatsApp de la președinta secției, semnala judecătoarea Alexe într-un interviu pentru PressHub, o decizie oficială fiind adoptată la nivelul CAB abia după ce a fost ea sancționată.
Judecătoarea explica în interviu cum, pe fondul volumului mare de dosare, mergea în fiecare sfârșit de săptămână la instanță pentru a redacta hotărârile. În timpul procedurii disciplinare a solicitat să se vizioneze camerele de supraveghere, însă cererea i-a fost respinsă.
Liliana Alexe a încercat să se apere la instanța supremă propunând-o ca martor pe judecătoarea Raluca Moroșanu, pentru a demonstra că decizia privind limitarea accesului judecătorilor la încărcarea hotărârilor în Ecris nu a fost comunicată tututuror recțiilor. Audierea judecătoarei Moroșanu a fost respinsă de ICCJ. Instanța supremă a menținut decizia CSM, despre care judecătoarea Alexe afirma că este „profund nedreaptă”.
Decizia de sancționare a judecătoarei Alexe a stârnit reacții în rândul magistraților, mai mulți dintre ei manifestându-și public susținerea față de aceasta pe rețelele de socializare.
Ce urmează după decizia Curții de Apel București
Hotărârea prin care judecătoarea Alexe a dat câștig de cauză celor care au semnalat metoda discriminatorie de angajare la Romatsa nu este definitivă și nici executorie. Adică nu produce efecte juridice. Reprezentanții Romatsa au anunțat că o vor contesta. După ce hotărârea va fi motivată, procesul se va muta la instanța supremă.
Perspectiva efectelor unei astfel de decizii a stârnit îngrijorare la cel mai înalt nivel. Subiectul s-a aflat pe agenda ședinței de luni a Consiliului Supremde Apărare a Țării.
Cazul Romatsa
Dosarul în care mai multe persoane reclamau sistemul de angajare a controlorilor de trafic aerian în Romatsa a fost înregistrat la Curtea de Apel București la jumătatea lunii iulie 2025 și a fost soluționat de judecătoarea Liliana Cătălina Alexe în 27 februarie 2026. Motivarea deciziei nu a fost încă publicată pe portalul de jurisprudență.
Concret, șapte persoane au cerut instanței suspendarea pe o perioadă de o lună a licenţelor/autorizațiilor de funcţionare a Administraţiei Române a Serviciilor de Trafic Aerian Romatsa, invocând o hotărâre a Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării din anul 2020, potrivit închererilor de ședință ale procesului judecat la Curtea de Apel București, consultate de HotNews.
Consiliul Național de Combatere a Discriminării (CNCD) a stabilit în 2020 că Romatsa aplică o metodă discriminatorie la angajare. Romatsa a contestat în instanță hotărârea CNCD, însă contestația a fost respinsă în 2021 de Curtea de Apel București. Decizia a rămas definitivă în 2024, când Înalta Curte de Casație și Justiție a respins ca nefondat recursul Romatsa.
Cei șapte petenți reclamau că la nivelul Romatsa practicile discriminatorii erau mai vechi, instituția fiind acuzată că folosește „o formă mascată de angajare a personalului preferat de aceasta”.
„Folosirea de către autoritate a metodei FEAST de selecţie a unor candidaţi care urmează să fie pregătiţi de către aceasta, din resursele companiei, în vederea obţinerii unei licenţe similar cu cea a petenţilor, ulterior celor care promovează testul le este asigurat un loc de muncă (…) ”) reprezintă discriminare”, se menționa în hotărârea 170/2020 a CNCD, citată de judecătoarea Alexe în încheierea din 23 decembrie 2025, consultată de HotNews.
Consiliul a stabilit că a fost discriminatorie și decizia Romatsa de a nu organiza concursuri de angajare.
„Reclamata (Romatsa) susţine că aceste concursuri nu au fost organizate deoarece nu au fost înregistrate solicitări de angajare, Colegiul director constată că petenţii au depus în 20.06.2019 astfel de solicitări în nume propriu şi în 24.09.2019 prin intermediul Sindicatului ATSTR”, se mai arată în hotărârea CNCD.
Testul FEAST
La mijlocul dosarului ajuns în instanță se regăsește testul FEAST pe care Romatsa a decis de peste 15 ani să-l folosească pentru a recruta candidați pe care să-i instruiască mai departe să devină controlori de trafic aerian stagiari.
Răzvan Bucuroiu, directorul de la Bruxelles al Eurocontrol care gestionează organizarea și capacitatea spațiului aerian în țările parte din Eurocontrol, spune pentru HotNews că testul FEAST a fost dezvoltat de Eurocontrol și a integrat ani de experiență și de bune practici în domeniu.
„E un test care verifică aptitudini psihomotrice. Noi l-am dezvoltat împreună cu toți furnizorii de servicii de trafic aerian din Europa și el este îmbunătățit în mod continuu, FEAST nu este folosit doar în Europa, ci în mai multe țări din lume, precum Canada, Singapore, Noua Zeelandă”, spune Bucuroiu.
El arată că prin utilizarea testului FEAST în procedura de selecție pentru cursul de controlor de trafic reduci foarte mult probabilitatea ca unii dintre cei selecționați să nu facă față mai târziu.
„Testul FEAST este o modalitate foarte eficientă de a detecta capacitățile viitorilor controlori de trafic aerian, în a detecta capacitatea lor de gestiona informațiile și de a reacționa la conflicte și situații dificile. Deci îți crești șansa ca cei pe care i-ai selecționat pentru cursul de controlor să și devine controlor, că asta nu se întâmplă automat și, într-un fel, economisești bani. Pentru că tu poți să fii foarte bun la cursul teoretic, dar după aceea când te duci la simulator s-ar putea să descoperi că tu pur și simplu nu ai capacitățile necesare de a fi în fața unui ecran radar și de a te descurca foarte rapid. Ceea ce face ca rata de succes la sfârșitul cursului și numărul de controlori care sunt în final licențiați să fie foarte mic. Și atunci tu ți-ai pierdut un timp foarte lung să îi formezi ca după aceea să vezi la sfârșitul procesului că de fapt ei nu sunt buni de controleri. De asta testul FEAST te ajută să elimini cât mai mult acest risc”, spune reprezentantul organizației de la Bruxelles.
El recunoaște că testul nu este totuși obligatoriu nici pe legislația europeană și că nici Autoritatea aeronautică civilă română nu solicită acest test ca făcând parte din testele obligatorii pentru a-ți obține licența de controlor de trafic aerian.
„Tu nu poți să devii controlor de trafic aerian dacă nu îndeplinești cerințele minime pe care le-a stabilit Autoritatea Aeronautică Civilă din România, dar asta nu înseamnă că Romatsa, ca angajator, nu are dreptul să adauge niște elemente suplimentare care răspund cerințelor lor. Ei au vrut să introducă testul FEAST din motive de siguranță, de a scădea riscul de a nu reuși să-ți termini pregătirea și să ajungi să obții licența, să pierzi mulți din cei pregătiți pe drum”, spune Bucuroiu.
De ce folosește Romatsa testul FEAST
Întrebat de HotNews de ce folosește Romatsa această procedură de testare, directorul general Adrian Cojoc a spus:
„FEAST este un instrument elaborat de Eurocontrol, utilizat la scară largă, care și-a demonstrat eficiența și eficacitatea. Prin această modalitate de testare avem o promovabilitate de aproape 100%, investim în candidații care au aptitudinile necesare și ulterior se reflectă și în nivelul de siguranță care, în acest domeniu de activitate, este pe primul loc”.
Întrebat ce poate să facă instituția pentru a evita ca pe viitor astfel de cazuri să ajungă din nou în instanță și să apară iarăși riscul unei suspendări a traficului aerian în România, Cojoc spune că în lucru este o modificare legislativă care va fundamenta folosirea obligatorie a metodei FEAST.
„Reglementările noastre și rigorile interne au fost interpretate într-o anumită manieră, putem să pre întâmpinăm pe viitor anumite situații, atât printr-o modificare legislativă, cât și prin amendarea unor norme interne”, spune Cojoc.
El arată către un proiect legislativ de modificare a Hotărârii de Guvern 74 din 1991, care este hotărârea în baza căreia a fost înființată Romatsa.
„Acolo este prevăzut în mod clar faptul că Romatsa angajează controlori de trafic aerian care au fost selectați prin metoda FEAST, fără să îngrădim unitatea de școlarizare unde s-a făcut această testare. Nu avem nicio problemă să angajăm controlori testați cu FEAST și de o școală alternativă”, a încheiat Cojoc.
