Deficitul extern al României a ajuns la 8,2% din PIB. De ce contează

România a încheiat anul 2024 cu o deteriorare semnificativă a poziției sale externe, potrivit Raportului anual al Băncii Naționale a României privind balanța de plăți, publicat marți. Deficitul de cont curent a urcat la 28,9 miliarde de euro, echivalentul a 8,2% din PIB, față de 6,7% în anul precedent.

Nivelul este printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană și semnalează o problemă structurală: economia românească consumă sistematic mai mult decât produce pentru piețele externe.

Ce măsoară, de fapt, acest deficit

Contul curent reflectă relația economică a unei țări cu restul lumii: schimburile comerciale, serviciile, veniturile și transferurile. Un deficit mare și persistent indică faptul că o economie se bazează pe finanțare externă pentru a funcționa.

În 2024, această dependență s-a accentuat.

De unde vine deteriorarea

Raportul BNR identifică trei surse principale:

1. Importurile au continuat să avanseze, în timp ce exporturile au stagnat. Deficitul balanței bunurilor a ajuns la aproape 33 de miliarde de euro, reflectând competitivitatea slabă a producției interne și cererea internă ridicată.

2. Serviciile – unul dintre puținele puncte forte externe ale României – au adus un surplus mai mic decât în anul anterior, în special pe fondul scăderii veniturilor din transporturi și servicii pentru afaceri.

3. Transferurile din fonduri europene au fost mai reduse. Intrările de fonduri europene cu caracter curent au scăzut, diminuând o sursă importantă de echilibrare a contului curent.

Un element esențial al analizei BNR este că deficitul extern nu a crescut ca urmare a unei explozii a investițiilor, ci ca efect al reducerii economisirii naționale, în special în sectorul public.

În 2024, consumul a crescut mai rapid decât veniturile, economisirea s-a redus, iar diferența s-a reflectat direct în importuri mai mari și într-un deficit extern mai adânc.

Datele arată clar că sectorul public este principalul contributor la această deteriorare, în timp ce sectorul privat a rămas relativ echilibrat din punct de vedere extern.

Cum se finanțează acest dezechilibru

Deficitul de cont curent a fost acoperit prin intrări de capital. Contul financiar a consemnat fluxuri nete pozitive de aproape 20 de miliarde de euro, provenite din investiții directe, investiții de portofoliu (în special titluri de stat) și alte fluxuri financiare, inclusiv împrumuturi.

România nu are, așadar, o problemă imediată de finanțare. Însă structura finanțării devine tot mai importantă: crește ponderea capitalului împrumutat și a datoriei, în detrimentul investițiilor productive pe termen lung.

Pe termen scurt, situația este gestionabilă. Pe termen mediu însă, costul finanțării crește, capacitatea de a face față unor șocuri scade și apar ajustări inevitabile ale cheltuielilor.

La nivel macroeconomic, România se află într-o situație similară: nivelul de trai este susținut parțial prin resurse externe, ceea ce expune economia la riscuri atunci când condițiile de finanțare se înăspresc.

De ce contează acest lucru pentru economie

Un deficit extern ridicat și persistent înseamnă: presiuni potențiale asupra cursului de schimb, costuri mai mari de finanțare pentru stat, vulnerabilitate crescută în fața șocurilor externe și un spațiu mai redus pentru politici fiscale expansioniste.

Pe scurt, datele BNR nu indică o criză iminentă, dar transmit un mesaj clar: modelul actual de creștere economică, bazat pe consum și importuri, generează dezechilibre externe tot mai mari.