Demisie cu scandal la Chișinău: Cum a putut să rateze comisia internațională de evaluare a membrilor CSM un candidat învinuit chiar de corupție- detalii și explicații exclusive

Unul din noii membri ai Consiliului Superior al Magistraturii din Republica Moldova, organism a cărui componență a fost formată pentru prima dată după noua procedură de evaluare de către Comisia Pre-Vetting, și-a dat demisia în urma unui scandal care va lăsa urme în perioada următoare.

Avocatul Iulian Muntean a fost numit de Parlament în funcția de membru al CSM pe data de 7 septembrie, iar peste două săptămâni în spațiul public a apărut informația că acesta are statut de învinuit într-un dosar de corupție, deschis în 2018, pe vremea când era lector la Academia de Studii Economice.

Potrivit dosarului anchetei, Muntean, alături de alți colegi, ar fi evaluat studenți cu note mari și ar fi primit în schimb bani. Sumele ajungeau la 550 de euro. De menționat că, până în prezent, dosarul nu a fost trimis în judecată.

După ce informația privind statutul de învinuit al noului membru al CSM a ieșit la iveală, Centrul Național Anticorupție a declarat că „aceste date nu au putut fi identificate anterior din motivul lipsei punerii la evidență a acestei ordonanțe în Registrul de Informații Criminalistice și Criminologice al Serviciului Tehnologii Informaționale”.

Procuratura Anticorupție, la rândul său, a emis un comunicat în care a anunțat că „nu a fost interpelată de către Comisia Pre-Vetting, pentru a oferi informații referitoare la candidatul Iulian Muntean, așa cum a procedat în cazul altor candidați”.

În replică, Comisia Pre-Vetting a explicat: „Faptul că Iulian Muntean figura pe lista candidaților pentru CSM era cunoscut public. Astfel, nimic nu împiedica Procuratura Anticorupție sau alte instituții publice și persoane fizice să informeze Comisia în timpul procesului de evaluare”.

Iulian Muntean, într-o postare pe contul său de Facebook, a recunoscut că are statut de învinuit, însă dosarul respectiv ar fi unul „fabricat” și din 2018 nu a evoluat nicidecum.

Muntean: „Am fost informat de către avocat că dosarul a fost clasat și nu trebuie menționat nicăieri”

Iulian Muntean. FOTO: Pagina de Facebook/ Comisia de Pre-vetting

Iulian Muntean a acceptat să răspundă în scris la întrebările HotNews.ro, și a declarat că, de fapt, ar fi fost anunțat de avocatul său că dosarul a fost clasat, motiv pentru care nu a indicat informațiile respective în cadrul evaluării.

În primul rând, vrem să vă întrebăm cum ați răspuns exact la întrebarea Comisiei Pre-Vetting dacă aveți vreun statut procesual în vreun dosar penal?

Muntean: Pentru a participa la concurs am depus cazierul judiciar „curat”, alte declarații nu am depus.

În CHESTIONARUL PRIVIND INTEGRITATEA ETICĂ A FI COMPLETAT VOLUNTAR DE CANDIDAȚI (un chestionar ce poate/sau nu fi completat), care de unii candidați, ce au trecut pre-vettingul, nu a fost completat, la întrebarea nr.1. „Ați fost vreodată parte la vreo cauză civilă, contravențională sau penală?”, răspunsul dat de mine a fost „DA”, cu indicarea tuturor cauzelor existente la moment și care se regăseau în baze de date.

Despre cazul în cauză, am fost informat de către avocat că a fost clasat și nu trebuie menționat nicăieri. Cazul trebuie uitat.

Mai mult, am semnat și am dat explicit acordul privind prelucrarea datelor cu caracter personal, neavând nimic de ascuns.

Procuratura Anticorupție susține că nu a fost interpelată de Comisia Pre-Vetting privind candidatura dumneavoastră. Cum credeți că era posibil asta? Și nu ar trebui ca dumneavoastră să anunțați că există un astfel de dosar?

Nu știu ce și cum a solicitat Comisia Pre-Vetting, dar un fapt mă îngrijorează: De ce PA (n.r.- Procuratura Anticorupție) nu a livrat informații comisiei pe parcursul verificării (vreo 4-5 luni), dar a livrat informații imediat la solicitarea presei? Oare atunci a expirat principiul prezumției nevinovăției?

Eu eram sigur că cazul a fost clasat, așa am fost anunțat de avocat. Această cauză nu se regăsea în nicio bază de date. În Raportul CNA 2016-2021 prezentat în plenul Parlamentului în secțiunea despre scheme și grupuri criminale acest caz nu era.

Nu înțeleg cum să indic un dosar care nu exista nici într-o bază de date, despre care nici CNA nu știa. Chiar CNA, în comunicatul său, zice că aceste date nu au fost posibil de identificat din motivul lipsei punerii la evidență a acestei ordonanțe în Registru.

Ce credeți în general despre sistemul de evaluare în cadrul Comisiei Pre-Vetting?

Îl consider unul extrem de necesar, mai ales acum. Pe lângă faptul că acesta examinează extrem de riguros integritatea financiară și etică a fiecărui candidat. Această verificare scoate la iveală mult mai multe probleme ale sistemului, în speță lipsa unui registru electronic, neînregistrarea dosarelor, șantajarea persoanelor, etc.

Cum, credeți, a fost afectată imaginea Comisiei Pre-Vetting și a întregului proces de evaluare extraordinară?

Din punctul meu de vedere, imaginea Comisiei Pre-Vetting le este convenabil s-o știrbească doar celor ce le e frică că nu vor trece această verificare.

Când ați fost chemat, informat etc, ultima dată despre mersul anchetei în privința dumneavoastră?

Niciodată din data de 11.09.2018.

Este adevărat că sunteți sau ați fost susținător al Partidului Acțiune și Solidaritate? Mulți vă reproșează unele poze în care sunteți îmbrăcat într-un tricou cu simbolul PAS. Ce răspundeți la acuzațiile cum că acest lucru v-ar fi ajutat să promovați concursul?

Eu sunt o persoană cu un simț ridicat al responsabilității civice. Mereu am susținut partidele pro-europene. Niciodată nu am fost, și nu sunt membru al vreunui partid politic.

În timpul verificării am avut: 4 runde de întrebări, 19 întrebări, 70 de sub-întrebări, 48 de solicitări de acte suplimentare și am remis comisiei peste 110 documente confirmatoare. Credeți că acestea presupun favoritism? Eu, categoric, nu cred. Apropo, au fost verificați toți membrii familiei mele (părinți, socri, soție, fratele și cumnatul) din anul 2007.

Care sunt planurile dumneavoastră în carieră pentru viitorul apropiat?

Să activez în calitate de avocat și să fac cercetări în domeniul procedurii de restructurare și de faliment.

Ce este așa-numita Comisie „Pre-Vetting” din Republica Moldova?

În aprilie 2022, Comisia independentă de evaluare a integrităţii candidaţilor la funcţiile de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor, Consiliul Superior al Magistraturii și Consiliul Superior al Procurorilor, cunoscută cu denumirea de Comisia „Pre-Vetting”, s-a întrunit într-o primă ședință.

În cadrul acesteia, prin vot secret, juristul Herman von Hebel, din Olanda, a fost ales președintele Comisiei. În total, Comisia este formată din șase membri numiți de Parlamentul Republicii Moldova. Dintre aceștia, trei au fost recomandați de organizații internaționale.

Ca urmare a informațiilor apărute, în data de 25 septembrie, Comisia juridică a Parlamentului de la Chișinău, a desfășurat audierile publice privind acest caz. La eveniment au fost prezenți inclusiv procurorii anticorupție, conducerea Centrului Național Anticorupție. În urma audierilor, s-a constatat că registrul de evidență a infracțiunilor se completează, în multe cazuri, cu erori.

„O scurgere intenționată din partea cuiva care vrea să discrediteze procesul de pre-vetting”

Președinta Comisiei, deputata Partidului Acțiune și Solidaritate Olesea Stamate, susține că după această ședință s-a constatat că în cazul lui Iulian Muntean, propunerea de punere sub învinuire nu a venit de la ofițerul de urmărire penală, ci a fost inițiată de procuror.

Iar în acest caz, procedura de completare a registrului nu este reglementată clar.

„Acest caz a arătat că, din păcate, nu se înregistrează fișele în sistem unic de evidență, așa cum prevede legea și cum prevăd ordinele instituționale, potrivit cărora timp de 24 de ore de la emiterea actului, acesta trebuie să fie înregistrat. În cazul în care un dosar este în exercitarea Procuraturii, atunci este obligația foarte clară a procurorului de a introduce date.

Dacă propunerea de învinuire vine de la ofițerul de urmărire penală, atunci ofițerul de urmărire penală introduce fișă. O face, o semnează la procuror și o introduce. Situația asta specifică este undeva la mijloc, fiindcă dosarul era în conducerea Procuraturii Anticorupție, dar în cazul acesta nu ofițerul a făcut propunerea de punere sub învinuire, ci procurorul singur a emis ordonanță de învinuire.

Deci, respectiv, în interpretarea mea, dacă ofițerul de urmărire penală nu a avut nicio atribuție de emiterea ordonanței de învinuire, procurorul era obligat să facă fișă și să o înregistreze în sistem. Sau cel puțin să însărcineze pe cineva cu această atribuție.

Am expediat un demers, întrebând cine era procurorul de caz la momentul înaintării învinuirii și privind ceilalți procurori care au gestionat ulterior cazul, deoarece Procuratura Anticorupție ne-a informat că pe acest caz s-au schimbat patru procurori”, a declarat Olesea Stamate pentru HotNews.ro.

Chiar și în aceste condiții procedura de evaluare extraordinară a judecătorilor și procurorilor este una credibilă și trebuie continuată, mai consideră deputata.

„Dacă va apărea vreo informație, dacă cumva Procuratura sau organele de urmărire penală au informații pe care le vor considera că sunt necesare să le fie cunoscute, ele vor pune la dispoziție, sau așa cum au făcut-o de data aceasta, printr-o scurgere publică.

Eu sper că asta este unica situație în care această informație nu a fost posibil să fie verificată de către Comisia Pre-Vetting. Era o scurgere intenționată din partea cuiva care vrea să discrediteze procesul de vetting.

Cine este aceea persoană sau acele persoane care au făcut această scurgere, eu nu cunosc. Cu cât mai mult sistemul încearcă să zădărnicească vettingul, cu atât mai mare este convingerea noastră este ca acest mecanism este unul care funcționează și funcționează bine. Altfel, sigur, ei nu ar încerca să-l saboteze, deoarece ar găsi modalități de a-l evita”, a mai spus Olesea Stamate.

Olesea Stamate a mai anunțat că a făcut demersuri la Procuratura Generală, Procuratura Anticorupție, Centrul Național Anticorupție pentru a afla informații despre numărul de persoane care au statut de bănuit și câte dintre acestea sunt introduse în sistemul informațional.

„Ceea ce spune acum Procuratura Anticorupție, este că „noi nu am fost întrebați”. Argumentul care a fost prezentat de către Procuratura Anticorupție precum “dacă am fi fost întrebați, noi am fi întrebat fiecare procuror în parte, îmi pare unul de grădinița de copii”, a mai precizat Stamate.

Anterior, atât Olesea Stamate, cât și ministrul Justiției, Veronica Mihailov-Moraru au declarat că Muntean trebuie să-și dea demisia. Ultima, de asemenea, a precizat public că situația „în niciun caz nu afectează mecanismul respectiv”.

„Idea de pre-vetting este bună, dar e compromisă de oamenii din Moldova”

În același timp, unii experți de la Chișinău sunt mult mai pesimiști în privința acestui mecanism. Fostul viceministru al Justiției, ex-reprezentat al Republicii Moldova la Comisia de la Veneția, Nicolae Eșanu, consideră că în aceste condiții, procesul de evaluare a judecătorilor și procurorilor, care urmează după selectarea membrilor CSM și CSP, ar trebui să fie suspendat.

„Atunci când am propus evaluarea candidaților la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii și Consiliului Superior al Procurorilor (botezată în mod eronat pre-vetting) am pornit de la prezumția că aceasta ar putea spori șansele de a avea consilii care să aibă nu doar legitimitate, dar și credibilitate.

Cu regret, modul în care a fost elaborat, promovat și implementat acest concept și în special evenimentele din ultimele zile mă obliga să constat că acest scop nu a fost atins. Ba din contra, efectul este de fapt diametral opus: evaluarea mai degrabă a subminat credibilitatea Consiliului Superior al Magistraturii și, cel mai probabil, nu a lăsat nicio șansă ca viitorul Consiliu Superior al Procurorilor sa aibă măcar o minimă credibilitate.

Desigur, putem discuta de ce s-a întâmplat ceea ce s-a întâmplat, cine este vinovat și multe alte aspecte. Însă aceste discuții și analize deja nu mai pot schimba realitatea. Dar avem obligația să învățăm din greșeli și să facem tot ce este posibil ca să nu compromitem și procesul de evaluare a judecătorilor și procurorilor (vetting, următoarea etapă – n.r.).

Pentru aceasta este nevoie ca actuala guvernare să dea dovada de înțelepciune si maturitate politică, să suspende procesul de pregătire a evaluării judecătorilor și procurorilor și să inițieze un dialog, pentru a asigura consensul larg, la care au făcut referința de nenumărate ori și partenerii de dezvoltare. Înțeleg ca este o decizie care cere mult curaj. Dar, cu regret, alternative mai bune nu văd”.

Directorul portalului Anticoruptie.md, cunoscuta jurnalistă din Republica Moldova Cornelia Cozonac, a scris că „ideea de pre-vetting este bună, dar e compromisă de oamenii din Moldova, corupți de sistemul de aici și din care unii nu vor ieși niciodată.

Pe noi ne-au contactat mai mulți reprezentanți ai societății civile și tot ne-au zis să investigăm cine sunt membrii staff-ului și noi avem deja niște legături dintre membrii staff-ului și oamenii din comisie și legăturile lor din afara, doar că această comisie protejează numele membrilor staff-ului, deși sunt plătiți din bani publici.

Și iata acum vedem cum funcționează interesele și legăturile…. Păcat. Eu chiar am crezut că se va face reforma (…) Caracatița corupției se întinde peste tot. Este și o altă latură a corupției din actualul sistem – oamenii care nu cedează unor interese de corupție sunt scoși din sistem – cunosc cazuri concrete”, a punctat Cozonac.

Demisia lui Iulian Muntean va fi examinată la următoarea ședință a Parlamentului de la Chișinău, iar pentru locul vacant urmează să fie anunțat un nou concurs.