Deplasările externe ale preşedintelui Iohannis în 2023 – vizite pe trei continente, prezentate drept succese diplomatice. Destinații considerate mai degrabă turistice, cu costuri secretizate

Preşedintele Klaus Iohannis a făcut în 2023 mai multe turnee în lume care au reprezentat o premieră în ultimii 20 de ani, şeful statului aflându-se în vizite în Japonia, Singapore, Emiratele Arabe Unite, Brazilia, Chile, Argentina, Kenya, Tanzania, Cabo Verde sau Senegal. Prezentate de Administraţia Prezidenţială drept succese diplomatice, în ţară au fost intens criticate pentru costuri, care sunt ținute la secret, dar şi pentru că destinaţiile au fost considerate mai degrabă turistice.

În acest an, Iohannis – alături de soția sa – a fost în turneu în Asia (martie), în America de Sud (aprilie) și în Africa (noiembrie).

News.ro face un bilanț al vizitelor externe făcute de președinte în acest an, penultimul din mandatele sale de câte cinci ani care se încheie în 2024.

Februarie

În 24 februarie, Klaus Iohannis a avut, la Luxemburg, o întrevedere cu prim-ministrul Marelui Ducat al Luxemburgului, Xavier Bettel, şi a participat, în calitate de „vorbitor principal”, la ediţia inaugurală a Forumului Grupului Băncii Europene de Investiţii. Şeful statului a avut cu acest prilej întrevederi cu Preşedintele Băncii Europene de Investiţii (BEI), Werner Hoyer şi cu preşedintele Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Odile Renaud-Basso.

Martie – vizite de stat în Japonia, Singapore, Emiratele Arabe Unite

Preşedintele Klaus Iohannis a vizitat Japonia, în perioada 6-8 martie. El a avut întrevederi cu împăratul Japoniei, Naruhito, cu prim-ministrul Fumio Kishida, precum şi cu preşedinţii celor două Camere ale Dietei Naţionale a Japoniei. Vizita oficială în Japonia a inclus şi o deplasare la Kyoto, unde s-a întâlnit cu autorități locale.

A urmat vizita de stat a preşedintelui Klaus Iohannis în Singapore, în perioada 9-10 martie, fiind prima vizită la nivel de preşedinte al României în această ţară, în ultimii 20 de ani. Boarding Pass, site specializat în ştiri din domeniul aviaţiei, a relatat la acel moment că preşedintele Iohannis a mers în Japonia cu un avion privat care a plecat de la Bucureşti şi a făcut o escală la Sibiu, precum şi o oprire pentru realimentare în Baku (Azerbaidjan).

În perioada 18-21 martie 2023, Iohannis a mers în Emiratele Arabe Unite, la invitaţia șeicului Mohamed bin Zayed Al-Nahyan. Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, a fost prima vizită la nivel de preşedinte al României în această ţară în ultimii 20 de ani.

În Emiratele Arabe Unite, Iohannis a avut întrevederi cu șeicul Mohamed bin Zayed Al-Nahyan şi cu vicepreşedintele şi prim-ministrul EAU, conducătorul Emiratului Dubai, șeicul Mohammed bin Rashid Al Maktoum. Iohannis a mers la Monumentul Martirilor şi la Marea Moschee din Abu Dhabi, vizita făcând parte din programul oficial propus şefilor de stat aflaţi în vizită în Emiratele Arabe Unite. În a doua zi a vizitei oficiale în Emiratele Arabe Unite, şeful statului a vizitat Masdar City, oraş situat lângă Abu Dhabi.

În 15 martie, preşedintele Klaus Iohannis a mers la Sofia, în Bulgaria, la invitaţia preşedintelui Rumen Radev.

Aprilie – Brazilia, Chile şi Argentina

În perioada 18 – 26 aprilie, Klaus Iohannis a făcut vizite oficiale în Brazilia, Chile şi Argentina, obiectivul fiind, conform Administraţiei Prezidenţiale, „relansarea dialogului la nivel înalt cu statele Americii Latine şi redinamizarea interacţiunilor bilaterale la nivel politico-diplomatic, respectiv sectorial”.

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, vizita în Brazilia a fost prima la nivel de şef de stat din ultimii 23 de ani, iar cea în Argentina, prima vizită la acest nivel din ultimii 30 de ani.

Şeful statului a fost primit de preşedintele Braziliei, Luiz Inácio Lula da Silva. A mers la Muzeul Memorial dedicat preşedintelui Juscelino Kubitschek de Oliveira, fondatorul oraşului Brasilia, s-a întâlnit cu viceguvernatorul statului Rio de Janeiro, Thiago Pampolha Gonçalves, cu viceprimarul oraşului Rio de Janeiro, Nilton Caldeira şi a depus o coroană de flori la Monumentul Naţional al Eroilor căzuţi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, din Rio de Janeiro.

Iohannis a fost primit de preşedintele Chile, Gabriel Boric şi a anunţat decizia de a înfiinţa în primul lectorat de limba română de pe continentul latino-american, la Universidad de Chile, cu sprijinul Institutului Limbii Române.

În Argentina, a fost primit de omologul său Alberto Fernández, fiind semnat şi un memorandum între Ministerul Afacerilor Interne din România, prin Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, şi Agenţia Argentiniană de Cooperare Internaţională şi Asistenţă Umanitară – ”Căştile Albe” din Argentina, conform Administrației Prezidențiale.

Septembrie – New York

Klaus Iohannis a condus, în perioada 18-22 septembrie 2023, delegaţia României la segmentul la nivel înalt al celei de-a 78-a sesiuni a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), care s-a desfăşurat la New York, în Statele Unite ale Americii. Iohannis a zburat fără escală, de la Sibiu spre New York, la Adunarea Generală a ONU, cu un avion închiriat de Administraţia Prezidenţială de la Global Jet Luxemburg, a transmis Boarding Pass.

Octombrie – Portugalia şi în Ungaria

În perioada 6-9 octombrie, Iohannis a făcut o vizită de stat în Portugalia, la invitaţia omologului Marcelo Rebelo de Sousa. În 7 octombrie, preşedintele României a fost primit la Lisabona de preşedintele Portugaliei. A avut şi o întrevedere cu prim-ministrul portughez António Costa, precum şi discuţii cu preşedintele Adunării Republicii, Augusto Santos Silva, şi membri ai Parlamentului, conform Administrației Prezidențiale. Klaus Iohannis a vizitat și Palatul municipalităţii Lisabona, unde a avut o întrevedere cu primarul Carlos Moedas.

În 11 octombrie, Klaus Iohannis a mers în vizită oficială în Ungaria, la invitaţia preşedintelui Katalin Novák, fiind prima vizită a unui preşedinte român la Budapesta din ultimii 14 ani. „Vizita are loc în contextul unei dinamici crescute a contactelor la nivel înalt, după vizita oficială efectuată de Preşedintele Katalin Novák la Bucureşti, în septembrie 2022, şi participarea la cel de-al 8-lea Summit al Iniţiativei celor Trei Mări, găzduit de Preşedintele Românei în septembrie 2023”, spunea Administraţia Prezidenţială.

Noiembrie – turneu în patru țări din Africa

Între 14 și 23 noiembrie, Klaus Iohannis s-a aflat, alături de Carmen Iohannis, în Africa, unde a mers în Kenya, Tanzania, Cabo Verde şi Senegal.

Prima oprire a fost în Kenya, unde șeful statului a fost primit, în 14 noiembrie, de către omologul său din statul african, William Ruto.

• Sunt oameni care mă iau peste picior şi mă întreabă de ce fac călătorii în străinătate”. Cine este William Ruto, prima gazdă din Africa a preşedintelui Klaus Iohannis – FOTO/VIDEO

În 15 noiembrie, în programul oficial publicat de Administrația prezidențială nu a figurat niciun eveniment.

Kenya Wildlife Service a publicat, însă, pe rețelele sociale fotografii cu Klaus și Carmen Iohannis în safari.

„Astăzi, secretarul de cabinet al Ministerului Turismului şi Faunei Sălbatice, Dr. Alfred Mutua, alături de directorul general al Kenya Wildlife Service, Dr. Erustus Kanga, au avut onoarea de a-i găzdui pe distinsul preşedinte român Klaus Iohannis şi pe prima doamnă Carmen Iohannis în Parcul Naţional Nairobi”, se arată pe paginile de Facebook și de X ale Kenya Wildlife Service.

În 16 noiembrie, Klaus Iohannis s-a aflat tot în Kenya, la Nairobi, pe agendă figurând un singur eveniment – vizită la Uthiru Girls High School, unde președintele a donat mai multe calculatoare. La liceul de fete vizitat, președintele și soția sa au asistat și la un dans tradițional, Carmen Iohannis fiind invitată și ea să se alăture. A fost chemat la dans și președintele, dar a evitat.

Soții Iohannis au mers și în Zanzibar, iar următoarea lor destinație a fost Tanzania.

Din Tanzania, Iohannis a mers în Capul Verde, iar ultima oprire a fost în Senegal.

„Am pus România pe radarul african”

În 23 noiembrie, ajuns la finalul turneului său în Africa – primul făcut de un președinte român în ultimii 30 de ani pe acest continent -, Klaus Iohannis a susținut că prin aceste vizite a „reluat ceea ce aproape se pierduse, o relație extrem de valoroasă între România și partenerii africani”. El a răspuns astfel întrebat despre percepția că acest turneu, în care a mers alături de Carmen Iohannis, a fost, de fapt, o vacanță exotică și foarte costisitoare.

În ultima zi a turneului, Klaus Iohannis și soția sa au fost primiți de președintele Senegalului, Macky Sall, la Palatul Prezidențial. Cei doi președinți au susținut declarații de presă comune, iar Klaus Iohannis a fost întrebat de un jurnalist despre percepția că acest turneu a fost o vacanță exotică și foarte costisitoare, el fiind rugat să explice publicului român ce beneficii aduce României relansarea relațiilor cu aceste țări.

„Întreaga lume și-a dat seama de oportunitățile care se găsesc în colaborarea cu Africa”

• „Relațiile dintre Europa și Africa sunt vechi de secole. Aceste relații s-au schimbat în timp, au devenit relații de un tip nou și, în ultimele decenii, întreaga lume și-a dat seama de oportunitățile care se găsesc în colaborarea cu Africa și de șansele pe care le avem printr-o astfel de colaborare. Aceste colaborări au fost intensificate, diversificate, din partea Uniunii Europene, din partea altor actori și, încet-încet, în Europa ne-am dat seama că aici, în Africa, avem oportunități foarte bune pentru a dezvolta relația noastră.
• Aceste oportunități nu se referă doar la partea economică, chit că aceasta este foarte importantă. Se referă, în același fel, la proceduri diplomatice, putem împreună să intervenim pentru a păstra pacea sau pentru a readuce pacea. Avem șanse foarte bune, și s-a văzut chiar și în ultimele săptămâni, să colaborăm în planul Națiunilor Unite. Chiar în această după-amiază va fi inaugurat un nou sediu al Națiunilor Unite aici, în Dakar.
• Pentru România, această relație are un specific foarte aparte. Deja acum câteva decenii, și domnul președinte a menționat, în România ne-am dat seama de valoarea deosebită a relației cu state africane și am oferit burse, am avut relații economice importante”, a declarat Iohannis.

„În deceniile care au urmat revoluției de la noi relația cu Africa a fost aproape neglijată. Am venit cu măsuri de corectare”

El a susținut că în deceniile care au urmat Revoluției din 1989 relația cu Africa „a fost aproape neglijată” și a realizat că „s-a comis o eroare strategică”.

• Iohannis a vorbit din nou despre strategia României pentru Africa, spunând că acesta „nu poate fi implementată prin corespondență”:

  „Din păcate, în deceniile care au urmat revoluției de la noi, această relație a fost aproape neglijată. Ne-am dat seama că aici s-a comis o eroare strategică în politica externă românească și am venit cu măsuri de corectare.

• Am venit cu o nouă strategie pentru Africa, care țintește în mod special partenerii tradiționali ai României în Africa, cum este în cazul acesta concret Senegalul. Această strategie vrea să exploateze oportunitățile, să consolideze parteneriatele, să deschidă noi sectoare de colaborare economică, în educație, în diplomație și așa mai departe.
• Totuși, o strategie de acest tip și de o greutate extraordinară nu poate să fie implementată prin corespondență. Pentru a da greutate acestei strategii și pentru a arăta că România este foarte serioasă și foarte angajată în a revigora aceste parteneriate, am decis să fac un turneu african, care astăzi ne-a adus în Senegal și aici se și încheie acest turneu.

„Am reluat ceea ce aproape se pierduse”

• La final, ce pot să spun: am găsit deschidere, chiar parteneri bucuroși că reluăm această relație veche, importantă și valoroasă. Am găsit oportunități deja foarte concrete de colaborare, în toate statele pe care le-am vizitat s-au semnat acorduri de înțelegere. Și summa summarum, aș putea să spun, fără a exagera: prin acest turneu, am repus România pe radarul african. Am reluat ceea ce aproape se pierduse, o relație extrem de valoroasă între România și partenerii africani.

Această strategie nu va avea urmări pozitive practice doar pentru România și pentru statele pe care le-am vizitat. Va avea urmări foarte concrete și pentru relația dintre Uniunea Europeană și statele africane, relația dintre Uniunea Europeană și Uniunea Africană. Este evident că partenerul nostru cel mai apropiat regional este Africa. Sunt oportunități fenomenale și ar fi o greșeală imensă să neglijăm această șansă de bună colaborare”.

„Voi instrui serviciul presă să vă dea o informare conform legii”

Costurile deplasărilor oficiale ale şefului statului au fost de-a lungul timpului în centrul dezbaterilor publice.

Preşedintele Klaus Iohannis a fost întrebat de reporterul Libertatea, în timpul vizitei în Cabo Verde, de ce nu face publice cheltuielile deplasărilor.

„Faptul că am venit în Africa arată o nouă abordare a României faţă de continentul african. Avem o nouă strategie faţă de Africa şi ca să-i dau greutate, am planificat acest turneu în Africa. Şi chiar dacă nu s-a încheiat încă, suntem la a treia vizită de stat aici, în Capul Verde, pot să concluzionez deja şi dacă vreţi să fiu foarte concentrat: prin acest turneu am repus România pe radarul african. Cred că românii apreciază, fiindcă mulţi cunosc relaţiile pe care le-am avut şi cred că mulţi îşi dau seama de potenţialul enorm pe care îl reprezintă o relaţie bună între România şi statele africane, între Uniunea Europeană şi Africa”, a spus şeful statului.

„În ce priveşte cheltuielile, sigur că aceste lucruri vin cu nişte cheltuieli, voi instrui serviciul presă să vă dea o informare conform legii”, a mai susținut preşedintele Klaus Iohannis.

Informații tot secretizate. „Detalierea cheltuielilor necesare pentru aceste deplasări externe, pe destinaţii, perioade şi categorii, nu este posibilă”

În 12 decembrie, Administraţia Prezidenţială a transmis însă, într-un răspuns oficial referitor la costurile turneului oficial făcut de şeful statului în Africa, că detalierea cheltuielilor necesare pentru aceste deplasări externe, pe destinaţii, perioade şi categorii, nu este posibilă, întrucât „această operaţiune poate genera situaţii de încălcare a prevederilor legale referitoare la protecţia informaţiilor clasificat”e. În ceea ce priveşte cheltuielile cu cazarea în turneu, Administraţia Prezidenţială a transmis că „acestea sunt disponibile prin intermediul cadrului de transparenţă în materie de execuţie bugetară”.

Singura informaţie la care Biroul de Presă a răspuns a fost cea legată de componenţa delegaţiei oficiale a preşedintelui Klaus Iohannis.

Aceasta, în pofida faptului că solicitarea a fost adresată după ce Klaus Iohannis a spus că va „instrui Biroul de presă să dea o informare despre costurile turneului în Africa”.

Agenţia News.ro a solicitat Administraţiei Prezidenţiale, în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, să precizeze care au fost costurile turneului pe care preşedintele Klaus Iohannis l-a făcut în Africa, în perioada 14-23 noiembrie 2023.

Administraţia Prezidenţială a transmis că „deplasările delegaţiilor oficiale conduse de Preşedintele României se realizează în baza unor contracte de prestări servicii pentru executarea zborurilor speciale, încheiate în conformitate cu prevederile Regulamentului privind organizarea, pregătirea şi executarea zborurilor speciale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 755/1998, cu modificările şi completările ulterioare”.

• „Potrivit cerinţelor stabilite prin Regulamentul anterior menţionat, informaţiile referitoare la organizarea şi desfăşurarea zborurilor speciale intră sub incidenţa legislaţiei naţionale din domeniul protecţiei informaţiilor clasificate, context în care contractele pentru prestarea serviciilor de executare a zborurilor speciale sunt documente care conţin date şi informaţii clasificate, în integralitate.
• Pe cale de consecinţă, nicio informaţie din cuprinsul sau asociată acestora nu poate fi comunicată, fiind exceptate de la accesul liber al cetăţenilor, în conformitate cu prevederile art. 12, alin. (1), lit. a) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu dispoziţiile cuprinse în Legea nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, cu modificările şi completările ulterioare”, arată Biroul de Presă al Administaţiei Prezidenţiale.

La întrebarea privind costurile defalcate privind transportul cu aeronava oficială, în turneul prezidenţial, Administraţia Prezidenţială a transmis că ”detalierea cheltuielilor necesare pentru aceste deplasări externe, pe destinaţii, perioade şi categorii, nu este posibilă, întrucât această operaţiune poate genera situaţii de încălcare a prevederilor legale referitoare la protecţia informaţiilor clasificate, deoarece o parte consistentă dintre datele şi informaţiile solicitate de dumneavoastră sunt clasificate”.

• ”În consecinţă, informaţiile solicitate sunt exceptate de la accesul liber al cetăţenilor, în conformitate cu prevederile art. 12, alin. (1), lit. a) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările şi completările ulterioare.
• Informaţiile referitoare la deplasările externe efectuate de Preşedintele României sunt disponibile pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale, la următoarele link-uri: https://www.presidency.ro/ro/media; https://www.presidency.ro/ro/media/agenda-presedintelui”.

La întrebarea privind costurile cu cazarea în turneul oficial, Administraţia Prezidenţială a precizat:

• „Cu privire la cheltuielile aferente deplasărilor externe ale Preşedintelui României, precizăm că acestea sunt disponibile prin intermediul cadrului de transparenţă în materie de execuţie bugetară. Astfel, pe pagina de internet a Administraţiei Prezidenţiale sunt publicate informaţii despre bugetul anual al instituţiei, fapt ce permite luarea la cunoştinţă de către orice persoană interesată a cheltuielilor reprezentând deplasările externe ale delegaţiilor conduse de Preşedintele României, în fiecare an.
• În acelaşi timp, situaţia centralizată privind execuţia bugetară lunară a Administraţiei Prezidenţiale, pentru toate titlurile şi capitolele bugetare, inclusiv cu sumele cheltuite pentru deplasările externe, poate fi consultată pe pagina de internet dedicată asigurării transparenţei utilizării fondurilor publice”, mai arată Administraţia Prezidenţială.

La întrebarea privind componenţa delegaţiei oficiale a preşedintelui în turneul din Africa, Biroul de Presă al Asministraţiei Prezidenţiale a arătat că ”din delegaţia oficială condusă de Preşedintele României cu prilejul turneului efectuat în Africa (vizite de stat în Republica Kenya, Republica Unită Tanzania şi Republica Cabo Verde şi vizită oficială în Republica Senegal) au făcut parte Bogdan Aurescu, Consilier Prezidenţial – Departamentul Politică Externă, Alexandra-Maria Bocşe, Consilier de Stat – Departamentul Climă şi Sustenabilitate, Daniela Bârsan, Consilier Prezidenţial – Departamentul Comunicare Publică, şi Delia Dinu, Consilier Prezidenţial – Departamentul Protocol”.

• De ce sunt costurile deplasărilor oficiale informații clasificate. Datele au fost secretizate pe baza unor hotărâri de guvern secrete / Doi foști premieri explică de ce nu are România un Air Force One

O investigație Recorder publicată recent arată că unele dintre deplasările în străinătate ale președintelui Klaus Iohannis, ale căror costuri sunt ținute la secret de Administrația Prezidențială, ajung să coste chiar și peste un milion de euro.

Președinția refuză să facă publice costurile, deși este vorba de bani publici. Recorder a consultat specialiști din piață și a aproximat costurile zborurilor, având în vedere detaliile publice ale acestora (locația, ora deplasării, destinația etc) disponibile pe platforme precum FlightRadar24.

Jurnaliștii de la Recorder arată și că președintele României a fost singurul din Uniunea Europeană care a ales să meargă la încoronarea regelui Charles al III-lea cu un avion privat. Costurile zborului, care a avut escală la Sibiu, s-au ridicat la aproximativ 85.000 de euro, conform Recorder. Asta, în contextul în care președințiile unor țări precum Estonia, Cehia, Letonia sau Finlanda au cheltuit în jur de două sau trei mii de euro pentru deplasarea în Marea Britanie, adică de 40 de ori mai puțin față de cât a cheltuit Administrația Prezidențială din România.