Sari direct la conținut

Depresie și neîncredere în democrație la cote uriașe în Bulgaria înainte de al șaptelea scrutin parlamentar din ultimii trei ani și jumătate. Extremiștii proruși speră să profite de criza fără sfârșit

HotNews.ro
Depresie și neîncredere în democrație la cote uriașe în Bulgaria înainte de al șaptelea scrutin parlamentar din ultimii trei ani și jumătate. Extremiștii proruși speră să profite de criza fără sfârșit
Susținătorii partidului naționalist și rusofil Renașterea la o manifestație din 2022 în sprijinul Rusiei și împotriva aderării Bulgariei la NATO și a trimiterii de arme în Ucraina. FOTO: Georgi Paleykov/NurPhoto / Shutterstock Editorial / Profimedia

Partidul fostului premier Boiko Borisov va câștiga alegerile legislative din această duminică din Bulgaria, dar perspectiva formării unui guvern stabil este foarte nesigură, spun analiștii de la Sofia. Sigur este însă că apatia electorală a bulgarilor a crescut, la fel și profunda neîncredere în corectitudinea alegerilor, de criza politică prelungită încercând să profite partidul extremist Renașterea, care se bate pentru locul doi.

  • Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului european PULSE, în colaborare cu Krassen Nikolov, de la Mediapool.bg.

Bulgaria organizează duminică o nouă rundă de alegeri parlamentare, a șaptea în trei ani și jumătate, dar șansele ca acestea să pună capăt crizei politice prelungite sunt la prima vedere minime, așa cum s-a întâmplat și după ultimul scrutin legislativ care a avut loc în iunie, odată cu europarlamentarele. 

De fapt, situația generală se degradează. Reacția societății la criza prelungită este clar vizibilă, manifestându-se prin scăderea prezenței la vot (la 33-38%), creșterea neîncrederii în instituții și apatie politică, a explicat pentru HotNews jurnalistul Krassen Nikolov, de la publicația Mediapool.bg.

Un sondaj de opinie realizat de Gallup International a arătat că 62% dintre bulgari consideră că alegerile din 27 octombrie nu vor fi corecte, cetățenii fiind îngrijorați de cumpărarea masivă de voturi și de votul controlat în general.

În acest timp, propaganda rusă a vizat în special partidele politice pro-occidentale din Bulgaria, sporind în același timp șansele principalului partid prorus, Renașterea (Vazrazhdane), care luptă pentru locul doi în alegeri.

Ce spun sondajele

Un sondaj finanțat și realizat în comun de bTV și Market Links, ale cărui rezultate au fost publicate pe 22 octombrie, arată că șapte partide pot intra în viitorul parlament, scrie Sofia Globe.

Coaliția de centru-dreapta GERB-UDF a lui Boiko Borissov are cea mai mare cotă de sprijin în rândul celor ce intenționează să voteze – 24%, potrivit sondajului.

Pe locul al doilea se află coaliția reformistă Continuăm Schimbarea-Bulgaria Democratică (PP-DB), cu 14,1%, urmată îndeaproape de partidul proKremlin Renașterea, cu 13,1%, pe care alte sondaje l-au plasat chiar pe locul doi.

Pentru prima dată de la căderea comunismului, Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți (DPS), care reprezintă în mod tradițional minoritățile turcă și musulmană din Bulgaria, s-a divizat în două partide separate, ambele având șanse să depășească pragul de 4%. 

Alianța pentru Drepturi și Libertăți, prezidată de Ahmed Dogan, fondatorul și vechiul lider al DPS, ar putea obține 8,3% din voturi. Coaliția DPS – Noul Început, condusă de mogulul Delian Peevski, sancționat de SUA și Marea Britanie în baza legii Magnitsky, este cotată la 7,2%.

În parlament ar mai intra coaliția Partidul Socialist Bulgar – Stânga Unită, cu 7% și partidul populist „Există un Astfel de Popor” (ITN), cu 4,6%.

Neîncredere în democrație

Scrutinul de duminică este, parțial, o urmare a crizei politice generate de protestele din 2020-2021, care au produs o guvernare cu sincope. De fapt, de la începutul lui 2021, doar două cabinete regulate au apărut în mijlocul dezordinii politice cronice, primul durând șapte luni după alegerile din 14 noiembrie 2021, iar al doilea guvernând timp de nouă luni după votul din 2 aprilie 2023. 

Ambele au pierdut sprijinul partenerilor de coaliție atunci când au luat măsuri pentru reformarea sistemului judiciar, combaterea corupției și eliminarea dependenței energetice de Rusia, a observat Margarita Assenova, expertă a Jamestown Foundation, într-o analiză publicată înainte de alegerile de duminică. 

Situația mai mult decât complicată din societatea bulgară a fost dezvăluită de ultimul sondaj Gallup, care a arătat că doar 10% dintre bulgari au încredere în integritatea alegerilor lor. Încrederea bulgarilor în corectitudinea alegerilor nu era foarte mare nici în trecut, dar ea a reușit totuși să scadă aproape constant de la jumătatea anilor 2000. 

Acest nivel lamentabil de încredere este cel mai scăzut nu numai din Uniunea Europeană, ci și din lume, a observat Gallup.

Dezamăgirea față de instituțiile democratice din Bulgaria se reflectă, de asemenea, în încrederea scăzută și persistentă a societății în sistemul său judiciar și în instanțe – 17% – care anul trecut a fost cea mai scăzută din UE și a doua cea mai scăzută din lume, observă Gallup. 

De asemenea, neîncrederea bulgarilor vizează și conducerea UE, a arătat același sondaj.

„Neîncrederea persistentă în principalele instituții naționale și scepticismul față de conducerea UE evidențiază o provocare sistemică în cadrul societății bulgare. Natura ciclică a crizelor politice și incapacitatea guvernelor succesive de a instaura o stabilitate durabilă pot exacerba deziluzia generală față de principalele instituții naționale.”, a explicat Gallup.

Cumpărare de voturi

Unul dintre personajele importante în ecuația electorală se dorește a fi Delian Peevski, un om de afaceri controversat și mogul media sancționat de SUA și Marea Britanie în baza legii Magnitsky, pentru că ar superviza afaceri de corupție la scară largă și ar exercita un „control asupra unor instituții și sectoare-cheie din societatea bulgară”.

Fostul premier reformist Kiril Petkov, de la Continuăm Schimbarea, a declarat în vară că Peevski are un control semnificativ asupra sistemului judiciar și a serviciilor de securitate, și că între mogul și Boiko Borisov există o legătură trainică – și o posibilă alianță. 

În lupta pentru a obține mai multe voturi decât Dogan și pentru a obține o poziție influentă în viitorul parlament, Peevski a declanșat o schemă de cumpărare de voturi la o scară ale cărei proporții nu au mai fost văzute în Bulgaria, scrie analista Assenova, de la Jamestown Foundation, citând presa bulgară. 

Organizația pentru combaterea dezinformării BG Elves a făcut publice numele a peste 200 de persoane care aur fi cumpărat voturi în numele DPS-Noul Început, iar poliția a raportat efectuarea a 193 de operațiuni și arestarea a 37 de persoane în legătură cu încălcări ale legislației electorale, majoritatea pentru cumpărare de voturi.

Ascensiunea partidului prorus Renașterea

În tot acest timp, propaganda rusă a înflorit în acest mediu propice, iar eforturile Moscovei de a submina sistemul politic și societatea bulgară s-au intensificat drastic. Renașterea, principalul partid prorus din țară, speră să profite. 

Ascensiunea Renașterea a început în 2020, când partidul avea un sprijin de 1% și a fost primul care s-a declarat împotriva restricțiilor impuse de autorități din cauza pandemiei Covid. Partidul a reușit să intre în parlament, iar apoi a început să crească rapid, deoarece a fost singurul care a adoptat poziții proruse puternice chiar la începutul invaziei rusești în Ucraina, a explicat jurnalistul Krassen Nikolov, de la Mediapool.bg.

Obiectivul clar al partidului este de a consolida segmentul electoral al bulgarilor pro-ruși, care sunt estimați de agențiile sociologice la aproximativ 30% din populație. Partidul a reușit să obțină sprijin în acest sens, răspândind propagandă anti-occidentală și atrăgând alegătorii care se opun Green Deal-ului european, a subliniat Nikolov.

În plus, Renașterea a reușit să atragă o mare parte din electoratul Partidului Socialist Bulgar, care este succesorul direct al partidului comunist totalitar ce a condus Bulgaria în timpul regimului sovietic. 

Renașterea mizează foarte mult pe propaganda din social media, unde susținătorii săi ajută la răspândirea în masă a campaniilor de dezinformare rusești.

Liderul partidului, Kostadin Kostadinov, are peste 320.000 de urmăritori pe Facebook, ceea ce echivalează cu aproximativ 5% din populația bulgară, a explicat jurnalistul Mediapool.bg.

Șansele unei coaliții durabile

Șansele unei coaliții stabile după aceste alegeri sunt minime. Există totuși o posibilitate moderată de a forma un guvern la Sofia, care cel mai probabil nu va avea o viață lungă.

Singura coaliție de guvernare posibilă după alegeri este între partidul lui Borisov – GERB, reformiștii din PP-DB, precum și alte două partide partenere mai mici. 

Există evident dezacorduri ce pot bloca o astfel de înțelegere. 

Duminica trecută, Borisov a anunțat că singura șansă a unei coaliții de guvernare stă în mâinile partidului său. GERB dorește însă să-și numească propriul prim-ministru, în timp ce PP-DB insistă asupra unui prim-ministru expert, după modelul Michel Barnier din Franța.

„Ceea ce văd ca o oportunitate potențială, în afară de organizarea de noi alegeri, este formarea unui guvern în jurul GERB și PP-DB și încă două partide”, a comentat Dimitar Ganev, un politolog de la una dintre cele mai importante agenții sociologice, Trend, într-un interviu acordat Mediapool. 

Acesta a declarat că, dacă partidul radical prorus Renașterea va ieși pe locul al doilea în alegeri, acest lucru va oferi șanse mai mari pentru formarea unui guvern stabil între GERB și PP-DB.

„Mesajul va fi că acest lucru este periculos pentru orientarea geopolitică a țării. Toată lumea va fi presată să formeze un cabinet cu primul mandat”, a spus Ganev.

Proiectul PULSE este o inițiativă europeană de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, co-finanțată de Comisia Europeană (DG CONNECT) în cadrul Acțiunilor Multimedia prin acordul de grant LC-02772862. HotNews.ro colaborează în cadrul proiectului cu alte publicații prestigioase din Europa: Delfi (Lituania), Deník Referendum (Cehia), cel mai mare ziar austriac Der Standard (Austria), unele dintre cele mai mari publicații din Grecia – EFSYN, El Confidencial – Spania, cel mai mare ziar polonez Gazeta Wyborcza, cel mai vechi site analitic și informațional bulgar Mediapool, una dintre cele mai mari publicații independente maghiare HVG și ziar italian cu profil economic Il Sole 24 Ore, una dintre cele mai vechi și puternice publicații din Peninsulă.

Trei organizații media transnaționale de renume – OBCT (Italia), N-ost (Germania) și Voxeurop (Franța) vor coordona activitățile proiectului.

INTERVIURILE HotNews.ro