Descoperă 4 abilități esențiale care pot schimba modul în care antreprenorii gândesc, decid și creează oportunități într-un context marcat de incertitudine

Într-o lume marcată de incertitudine și în care tehnicile sunt la două click-uri distanță, felul în care gândim în business devine adevăratul avantaj competitiv.

Este foarte posibil ca următorii ani să nu fie doar ani de creștere, stagnare sau scădere pentru antreprenori, ci ani de filtrare. Cei care vor naviga cel mai bine această perioadă nu vor fi neapărat cei cu cele mai multe tehnici, ci cei care își antrenează gândirea, adaptabilitatea și capacitatea de a rămâne echilibrați în condiții de presiune și incertitudine.

Presiunea și incertitudinea s-au acumulat în urma presiunilor fiscale, a schimbării diferitelor reglementări și a accelerării tehnologice. Contextul a fost amplificat în cele din urmă și de climatul geopolitic care a crescut percepția de risc și incertitudine. Așadar nu traversăm o simplă criză, ci una de complexitate.

Această criză se simte pentru antreprenori prin creșterea volumului de muncă, scăderea sentimentului de control și prin faptul că regulile jocului se schimbă mai repede decât pot ține pasul.

Mulți antreprenori simt frică, furie și multă confuzie. Unii se împrăștie în prea multe direcții, încercând să compenseze nesiguranța prin mai multă acțiune, în timp ce alții îngheață și evită să acționeze.

Între timp, clientul final devine din ce în ce mai prudent, cheltuie selectiv, iar diferențierea a devenit mai grea într-un spațiu în care informația și instrumentele sunt accesibile aproape tuturor.

Așadar cel mai dificil de gestionat devine impactul acestui volum mare de probleme asupra antreprenorului, care, sub presiune, începe să nu mai aibă încredere în propriul discernământ, determinând astfel nucleul acestei crize în ceea ce-l privește.

În situații de criză, cei care reușesc, rareori ies din impas doar pentru că execută mai bine aceeași rețetă. De multe ori ies pentru că schimbă perspectiva, văd altfel problema, observă oportunități pe care înainte nu le vedeau. Își schimbă paradigma.

Iar când se schimbă paradigma, inevitabil se schimbă și instrumentele. Ce funcționa ieri s-ar putea să nu mai funcționeze mâine, iar blocajul apare atunci când instrumentele se schimbă, dar gândirea rămâne rigidă.

Într-o lume în care tehnicile sunt la două click-uri distanță și AI poate oferi rapid informații care altădată necesitau ani de documentare și experiență. Tehnica, în sine, își pierde caracterul diferențiator.

Valoarea se mută din acces la informație în discernământ, din instrumente în gândire, din proceduri în modele mentale.

Un exemplu simplu este delegarea. Mulți o tratează ca problemă tehnică iar întrebarea care apare cel mai des este “Cum să deleg?”.

Însă când un antreprenor simte nevoia să controleze fiecare detaliu, nu mai vorbim despre tehnica de delegare, ci vorbim despre cadrul mental din care face delegarea. Aici poate fi vorba despre neîncredere sau despre identitate sau despre convingerea că lucrurile pot merge bine doar dacă sunt făcute așa cum știe el.

Acest mod de gândire produce comportamente care la rândul lor construiesc o realitate care confirmă convingerea inițială. În felul acesta se creează un cerc vicios și chiar dacă schimbi oamenii sau procedura, până nu schimbi cadrul mental, vei ajunge în același loc.

Businessul nu începe în procese, începe în percepție, în interpretare, în decizie, în minte. Totul pleacă din interior către exterior. De aceea antrenamentul minții nu este un „nice to have”, este baza, mai ales în criză.

Netflix nu a crescut reinventând mai eficient modelul existent, ci schimbând felul în care se definea. Nu s-a mai privit ca un business de închiriat DVD-uri, ci ca un business de distribuție și, ulterior, de creare de entertainment.

Reinventarea Microsoft nu a început, de fapt, cu cloud-ul. A început cu o schimbare de perspectivă. Sub Satya Nadella, organizația a trecut de la o mentalitate orientată spre „știm deja” la una orientată spre învățare continuă — learn-it-all.

În ambele cazuri, oportunitatea nu a apărut pentru că cineva a executat mai bine aceleași reguli, a apărut pentru că cineva a văzut alte reguli.

Așadar dacă antrenamentul minții devine un avantaj, întrebarea firească devine: Cum arată, concret, acest antrenament?

Din perspectiva mea, sunt patru abilități esențiale, nu tehnici, nu procese, ci capacități interioare care influențează direct felul în care percepi, decizi și acționezi.

1. Abilitatea de a lua decizii clare sub presiune

În perioade de incertitudine, una dintre cele mai mari provocări pentru un antreprenor este felul în care reacționează sub presiune.

În business, asta poate duce rapid către două extreme: decizii reactive, impulsive, luate din panică; sau blocaj și amânare, adică lipsa deciziei. Ambele sunt foarte costisitoare.

Din acest motiv, prima abilitate critică este să poți lua o decizie dintr-un spațiu mental echilibrat, chiar dacă nu este perfectă.

Asta înseamnă, înainte de toate, să existe capacitatea de reglare emoțională pentru a gestiona emoțiile suficient de bine încât să înlocuiești reacția cu acțiunea strategică.

O decizie clară nu este o decizie care vine cu garanții și nici nu este sinonimă cu certitudinea. O decizie clară este o decizie asumată, luată cu discernământ, dintr-o minte care poate vedea atât riscurile, cât și oportunitățile.

Și poate cel mai important: O decizie clară nu este mereu cea mai bună decizie. Dar poate fi o decizie care, asumată și luată din echilibru, contribuie în timp la o direcție bună.

2. Flexibilitate cognitivă

Această abilitate se referă la capacitatea de a schimba perspectiva atunci când cea veche nu mai folosește.

Uneori, antreprenorii nu se blochează din lipsă de soluții, se blochează pentru că privesc problema dintr-un singur unghi și cred, adesea fără să realizeze, că modul lor de a gândi este singurul mod posibil.

Această gândire de tip alb-negru îngustează opțiunile. Cele mai multe oportunități se află în zona de gri dintre ele, acolo unde există perspective noi.

Flexibilitatea cognitivă este capacitatea de a ieși din această rigiditate, de a reconsidera, de a reîncadra o problemă, de a putea spune: poate mă uit greșit la situație, poate soluția nu este să repar ce am pierdut, ci să înțeleg ce îmi lipsește cu adevărat.

Aici intervine metacogniția care este, în opinia mea, una dintre abilitățile viitorului. Ea reprezintă capacitatea de a observa propriul mod de a gândi, de a ne vedea propriile filtre, presupuneri și concluzii automate prin care interpretăm realitatea.

Adesea, problema nu este doar situația, ci felul în care ne raportăm la ea iar acest aspect limitează soluțiile pe care le putem vedea.

În perioade de criză, flexibilitatea cognitivă devine critică pentru că marile schimbări vin odată cu schimbarea perspectivei. Asta au făcut Netflix și Microsoft, mai întâi au regândit problema, apoi au regândit direcția.

De fapt flexibilitatea cognitivă nu înseamnă să-ți schimbi direcția la fiecare obstacol, ci să poți schimba lentila prin care privești obstacolul. Într-o perioadă în care realitatea se schimbă mai repede decât “lentilele” prin care am învățat să o înțelegem, această abilitate devine esențială.

3. Toleranță la incertitudine

Toleranța la incertitudine înseamnă să poți funcționa chiar și atunci când nu ai toate răspunsurile.

Este important totuși să înțelegem că a tolera incertitudinea nu înseamnă să te simți bine în haos, nu înseamnă că trebuie să iubești impredictibilitatea și nu înseamnă să ignori stresul real pe care îl produce.

Oamenii au nevoie de repere, de predictibilitate și de stabilitate ca să persevereze.

Poate tocmai de aceea, această abilitate se referă mai degrabă la capacitatea de a crea suficiente ancore de certitudine în cadrul unui context incert. Asta se poate întâmpla în plan personal, prin relații, prin familie, prin rutină, prin activități care îți oferă continuitate și sens. Uneori, tocmai aceste spații devin energia din care poți susține incertitudinea din business.

Totodată se poate crea certitudine și în peisajul de business chiar dacă este pe perioade mici de timp. Poate nu știi exact cum arată următorul an, dar poți ști foarte clar ce ai de făcut săptămâna aceasta. Poți crea claritate pe termen scurt pentru ca mai apoi să re-evaluezi, să ajustezi și să mergi mai departe.

Asta este, de fapt, toleranța la incertitudine: nu capacitatea de a trăi fără repere, ci capacitatea de a-ți construi repere suficiente ca să poți continua.

Una dintre cele mai mari erori este să crezi că ai nevoie de certitudine totală înainte să acționezi, nu ai, ai nevoie de suficientă certitudine pentru următorul pas și adesea asta este suficient.

4. Reziliență adaptivă

Reziliența este capacitatea de a te transforma prin intermediul dificultăților prin care treci iar asta o diferențiază de simpla reziliență.

Această abilitate este esențială pentru antreprenori pentru că multe dintre cele mai importante salturi de creștere nu vin din perioade ușoare, vin din perioade grele, iar ideea nu este doar să faci față, ci să reușești să te transformi și să crești odată cu dificultățile. În felul acesta, adversitatea devine motorul evoluției.

Totuși acest aspect nu se întâmplă automat, suferința, în sine, nu transformă dar felul în care îi dai sens poate transforma. Și aici cred că intervin câteva lucruri esențiale: sens, optimism și credința că va exista o cale, că există ceva de învățat, că momentul actual nu este capătul poveștii.

Uneori, experiențele dificile pot deveni surse de transformare atunci când construim resurse, le înțelegem și le dăm sens. Poate tocmai de aceea, reziliența adaptivă nu înseamnă doar să „nu cedezi”, ci să continui să cauți, să continui să înveți, să continui să vezi posibilitate chiar și când încă nu vezi soluția.

Și mai ales în etapa pe care o traversăm, poate că un lucru important pe care trebuie să-l înveți este că nu toate crizele trebuie eliminate, unele trebuie traversate pentru că pot deveni locul din care te reinventezi.

Dacă există o idee pe care mi-aș dori să o lase acest articol, aceasta este:

Într-o lume marcată de incertitudine, în care tehnicile devin tot mai accesibile, adevărata diferență o va face cine își antrenează mai bine mintea.

Poate următorii ani vor fi, într-adevăr, ani care vor filtra antreprenoriatul, dar cred că vor fi și ani care vor revela ceva important și anume faptul că în criză nu apar doar riscuri, apar și oportunități.

Este important să nu uităm că felul în care le vom “vedea” depinde, în mare măsură, de felul în care gândim și tocmai de aceea, antrenamentul minții nu este un lux pentru vremurile bune, este o necesitate pentru vremuri ca acestea.

Din acest motiv, în lucrul meu cu antreprenori și lideri, focusul este adesea pe felul în care gândesc, decid și își creează realitatea în contexte dificile pentru că schimbările cele mai importante apar întâi în minte și mai apoi în business.

Articol susținut de ioana-radulescu.com