Despre "Bucurestiul fanariot. Biserici, ceremonii, razboaie", vineri, 16 octombrie, ora 18.00, la Libraria Humanitas de la Cismigiu
Vineri, 16 octombrie, ora 18.00, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu pentru va puteti intalni cu prof. dr. Jacques Bouchard, Universitatea din Montreal, prof. dr. Konstantinos Kasinis, Universitatea din Atena şi conf.dr. Tudor Dinu, Universitatea din Bucureşti, intalnire prilejuită de recenta apariţie a volumului „Bucureștiul fanariot. Biserici, ceremonii, războaie“ de Tudor Dinu, la Editura Humanitas, în colecţia Istorie.
Abia în veacul fanariot devine Bucureştiul capitala necontestată a Ţării Româneşti. Devastat de războaie şi năvăliri parcă nesfârşite, îngenuncheat de stihii şi de molime periodice, oraşul izbuteşte să renască de mai multe ori din propria cenuşă, dobândind de-acum un aspect eclectic şi cosmopolit, deopotrivă oriental şi occidental. Oraş al credinţei, împodobit cu nenumărate biserici ce stârnesc uimirea călătorilor, dar şi oraș al deliciilor lumeşti, Bucureştiul domnilor fanarioţi (umili robi ai sultanului la Stambul, suverani atotputernici în Valahia) devine, graţie Academiei de la Sfântul Sava, o lumină a creștinătății din Imperiul Otoman.
Ampla lucrare a lui Tudor Dinu, proiectată în două volume, reînvie convingător imaginea capitalei într-o epocă fascinantă, ce a pregătit trecerea la modernitatea românească.
Volumul de faţă va fi urmat de un al doilea – aflat actualmente în lucru –, dedicat altor aspecte ale lumii bucureştene din epoca fanariotă (catastrofele naturale, administraţia oraşului, asistenţa medicală şi socială, viaţa economică, traiul de zi cu zi, viaţa mondenă, învăţământul şi cultura, comunităţile alogene).
TUDOR DINU (n. 1978) este conferenţiar la Universitatea din Bucureşti, unde predă limba, literatura şi civilizaţia greacă. A susţinut prelegeri şi conferinţe, ca profesor invitat, la universităţile din Atena, Nicosia, Berlin, Kiev şi Brno, dar şi la mai multe societăţi ştiinţifice din Grecia. În ultimii ani, a participat la cele mai importante congrese internaţionale de studii neoelene (Granada, 2010; Nicosia, 2012; Tbilisi, 2012; Atena, 2012; Paris, 2013; Salonic, 2014). În 2014, a fost ales secretar general al Societăţii Europene de Studii Neoelene. Lucrările sale – dedicate unor chestiuni de filologie şi istorie greacă veche, bizantină şi postbizantină, dar şi elenismului din ţările române – au fost tipărite în România, Grecia, Cipru, Franţa, Cehia, Letonia, Ucraina şi Georgia. A publicat traduceri din autori antici (Aristofan, Plutarh, Iamblichos, Seneca, Plinius Maior) şi moderni (Iannis Ritsos, Nikos Engonopoulos, Andreas Empirikos, Hristos Iannaras etc.). Este fondatorul şi redactorul-şef al primei reviste româneşti de studii neoelene, Neograeca Bucurestiensia. La Editura Humanitas, a publicat volumele Mihai Viteazul, erou al eposului grec (2008) şi Dimitrie Cantemir şi Nicolae Mavrocordat – rivalităţi politice şi literare la începutul secolului XVIII (2011).