Despre cumpararea de aur de catre BNR

Saptamana trecuta am fost la Comisia Speciala Comuna a Camerei Deputatilor si a Senatului pentru Rosia Montana. Am vorbit despre posibilitatea ca BNR sa cumpere aur. Presa a reflectat corect ideile pe care le-am expus acolo, dar cred ca reluarea unor explicatii este utila.

In primul rand, nu m-am referit la vreun proiect anume privind extragerea aurului. M-am referit doar la unele probleme privind cumpararea de aur de catre BNR. Am mentionat de la inceput ca, in zilele noastre, o banca centrala poate cumpara aur de oriunde din lume. Daca se decide o cumparare, pretul cel mai mic este de preferat. In acest context, am amintit ca Romania aplica TVA la pretul aurului, astfel ca pretul productiei autohtone de aur risca sa depaseasca pretul pietei mondiale.

Am explicat ca, daca BNR ar avea drept de preemtiune asupra cumpararii de aur extras din Romania, asa cum se prevede in proiectul de lege privind exploatarea resurselor natruale cu continuturi de metale pretioase, exercitarea acestuia se va face in anumite conditii. Conform legilor in vigoare, BNR are misiunea sa asigure stabilitatea preturilor si stabilitatea finaciara. In consecinta, nu este rational ca banca centrala sa faca cumparari de aur care ar pune in pericol aceste obiective.

Experienta a aratat ca o pondere a aurului in totalul rezervelor internationale de 10-20 la suta se potriveste bine economiei romanesti. In prezent, aceasta pondere este de aproximativ 10 la suta. De semenea, este optim ca rezervele valutare (exclusiv aurul) sa acopere sase luni de importuri viitoare de bunuri si servicii. In concluzie, cumpararile de aur trebuie sa fie compatibile nu numai cu stabilitatea preturilor, dar si cu mentinerea concomitenta a acestor proportii.

Avand in vedere cele de mai sus, rezulta ca exista loc pentru ceva cumparari de aur. Mai departe insa, trebuie avuta in vedere si volatilitatea pretului aurului. In timp, aurul a prezentat evolutii spectaculoase (vezi Fig. 1 pentru rata inflatiei zilnice la aur si Fig. 2 pentru pretul zilnic al aurului). In epoca moderna, dupa caderea sistemului de la Bretton Woods, dupa un overshooting in anii 70, pretul aurului a oscilat in jurul unui trend orizontal. Astfel, in perioada ianuarie 1982-decembrie 2005, pretul mediu al aurului (calculat ca pretul ultimei tranzactii) a fost de 362,14 dolari pe uncie, cu o volatilitate medie de 54,41 dolari pe uncie.

Totusi, incepand cu ianuarie 2006 pretul aurului s-a inscris pe o evolutie de crestere exponentiala. In perioada ianuarie 2006-4 octombrie 2013, pretul mediu a fost de 1123,6, cu o deviatie standard de 392,6 dolari pe uncie. Este de asteptat ca atunci cand efectele crizei se vor disipa, pretul aurului sa se situeze in jurul mediei pe termen lung.

Regulile contabile internationale sunt astfel proiectate incat o crestere a pretului aurului nu aduce profit bancii centrale, dar o reducere a pretului sub pretul mediu de achizitie al rezervei de aur produce pierderi. In final, daca sunt mari, pierderile pot reduce credibilitatea bancii centrale, ducand la inflatie. Pentru a evita ca pierderile sa se transforme in inflatie, banca trebuie recapitalizata rapid.

Sa presupunem ca stocul existent de 103,7 tone de aur a fost achizitionat la un tret mediu de 331,8 dolari pe uncie si ca se cumpara inca 10 tone de aur cu pretul de 1600 dolari pe uncie. Aceasta inseamna ca pretul mediu de achizitie a celor 113,7 tone de aur ajunge la 443,3 dolari pe uncie. Daca pretul aurului ar scadea sub aceasta valoare, cumpararea celor 10 tone de aur ar produce pierderi.

O astfel de scadere pare astazi improbabila, dar odata ce criza s-ar incheia, nu este exclus ca pretul aurului sa revina la nivelurile de dinainte de criza. De exemplu, in prima parte a anului 2005, inainte ca aurul sa se inscrie pe panta ascendenta ferma, pretul aurului (media zilnica a ultimei cotatii) era de 427,37 dolari pe uncie. Cumpararea, ipotetica, a 103,7 tone de aur la un pret de 1600 de dolari pe uncie ar duce pretul mediu al stocului de 207,4 tone (103,7 tone in prezent plus inca 103,7 tone cumparate) la 972,4 dolari pe uncie. In acest caz, scaderea pretului aurului care ar produce pierderi este mult mai mica decat in cazul cumpararii a 10 tone de aur.

Pentru a cumpara aur intern, este logic ca banca centrala sa tipareasca lei. Tiparirea de lei va duce la inflatie daca leii tipariti nu sunt sterilizati (adica nu sunt extrasi din economie). In acest caz, mai mult aur inseamna mai multi lei. Dar sterilizarea se face cu costuri, ceea ce reduce profitul BNR si veniturile bugetare obtinute din impozitarea cu 80 la suta a acestui profit.

La Comisia Speciala Comuna a Camerei Deputatilor si a Senatului pentru Rosia Montana a am spus ca 300 de tone de aur se vor extrage in decenii de acum incolo, nu in 1-2 ani. Astfel, cumpararile de aur extras in Romania nu ar putea fi decat limitate. Am dat un exemplu, in care spuneam ca pentru BNR a cumpara 10 tone de aur pe an nu ar fi foarte dificil, daca, luate impreuna, criteriile discutate mai sus si mentionate si la Comisie, ar permite acest lucru. Daca, ipotetic, s-ar cumpara 10 tone de aur monetar pe an, aceasta ar insemna sporirea in primul an al rezervei cu aproape 10 la suta. La pretul din ultimii doi ani, aceasta ar insemna costuri de 370-400 milioane de auro. Ipotetic, continuarea unor cumparari de 10 tone ar insemna, tot mai putin ca procent din rezerva. Iar pretul aurului ar putea scadea.

In perioada 1990-2000, BNR a cumparat 37,3 tone de aur monetar. Principalul motiv a fost acela ca, din cauza politicilor defectuoase, intrarile de capitaluri au fost foarte mici, astfel ca BNR nu avea cum sa cumpere rezerve valutare intr-un volum adecvat. Pentru a spori totusi rezerva, BNR a trebuit sa cumpere aur. In prezent, legislatia si conditiile economice (rezervele internationale sunt de aproximativ 36 miliarde dolari), intaresc rolul criteriilor amintite mai sus in luarea deciziei privind cumpararea de aur. Daca, de unde si cand va cumpara BNR aur se va decide pe baza unor criterii in centrul carora este rational ca cele amintite mai sus sa joace un rol central.

Lucian Criotoru este consilier al guvernatorului BNR

Despre cumpararea de aur de catre BNR

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”

Inițiativa MedLife de testare BTS din cadrul festivalurilor Electric Castle și Summer Well a ajuns la peste 1.000 de tineri

#medicibuni – Dr. Bogdan Cociaș, MedLife, despre depistarea precoce a cancerului de sân: „Noi putem depista celulele care în doi-trei ani se transformă în tumoră mamară, iar pacienta scapă fără tratamente severe“

Premieră medicală, MedLife: Sleeve-ul Gastric pe cale endoscopică, o procedură minim invazivă pentru tratarea obezității, prin care medicul poate opera în interiorul stomacului fără a face incizii în abdomen