Despre noul caz Arșinel și nu doar despre el
Fără a fi un familiar, cu atât mai puțin un fan al genului teatrului de revistă, mi se pare complet nedreaptă negarea completă, demolatoare a meritelor artistice în domeniu ale actorului Alexandru Arșinel. Domnia-sa nu a jucat Hamlet, a jucat câteva roluri la Teatrul din Târgu Mureș, a apărut ceva mai târziu într-un spectacol de la TNB, însă a fost unul dintre fruntașii genului.
Iar după ce a făcut cuplu cu Stela Popescu, Arșinel a devenit una dintre cele mai așteptate apariții în programele de divertisment sau de Revelion ale Televiziunii Române. Sigur, totul, chiar și criticarea amabilă a unor aspecte negative ( ceva de genul mai avem și lipsuri, tovarăși, e adevărat lipsesc lămâile din magazine!) din așa-numita societate socialistă se făcea cu voie de la prefectură. Până și cenzura, aceea pretins desființată încă din 1974, știind sau punând în aplicare indicațiile prețioase în conformitate cu care românii mai trebuie amăgiți că ar fi liberi să gândească, chiar și să spună ceea ce gândesc cu ajutorul unor supape de siguranță.
Nu, înainte de 1989 Alexandru Arșinel nu a fost nici pe departe un disident. Nu cred nici că ar fi fost un revoluționar cu merite deosebite, așa cum atestă un certificat care îi aduce azi niște beneficii financiare la care domnia-sa se pare că ține morțiș. Și înainte de 1989, dl. Arșinel a jucat mult la teatru, la fosta Grădină Boema, la televiziune, a “păcălit” lesne cenzura fiindcă, așa după cum spuneam mai sus, aceasta avea ordin să se lase păcălită, nu a fost interzis, a putut face turnee în străinătate și a fost cum nu se poate mai bine plătit pentru munca lui. Iar după 1989 i-a mers încă și mai bine, a fost apreciat, promovat, adulat, chiar dacă, de la un moment dat încolo, nu a făcut decât să se repete, modificând, adaptând vechile cuplete.
Cred că Alexandru Arșinel a fost și un bun manager al Teatrului Constantin Tănase. Pe care l-a reabilitat, e drept că nu pe banii lui, ci pe bani publici, numai că și pentru asta a fost nevoie de tenacitate, perseverență, forță de persuasiune. Din câte se pare, Alexandru Arșinel le-a avut.
În 2013, Alexandru Arșinel a fost unul dintre protagoniștii unui scandal imens. A avut parte de un transplant de rinichi despre care se spune că s-ar fi făcut cam peste rând. Și în loc să își recunoască vina, actorul a preferat să pozeze în victimă. A apărut la Antena 3 în halat și pijama, le-a îngăduit lefegiilor lui Dan Voiculescu să îl prezinte drept victimă politică. A permis să se titreze în cel mai mișelesc chip cu putință Băsiștii vor moartea lui Arșinel.
Atunci nu a învățat nimic din reacția publică majoritară de respingere, chiar de dezgust, venită din partea telespectatorilor, nu a înțeles că, oricât de popular ar fi, nu îi este îngăduit chiar orice.
Iată însă că săptămâna trecută a ținut afișul o nouă “afacere Arșinel”. Pornită de la faptul că dl. Nicușor Dan a refuzat să îi prelungească octogenarului actor contractul de director adjunct artistic. Pentru simplul motiv că intrase în posesia unor informații, bănuiesc verificate, că dl. Alexandru Arșinel nu prea mai face ceea ce prevede fișa postului în chestiune.
Să fim bine înțeleși. Nu, primarul general al Capitalei nu i-a luat lui Arșinel dreptul de a apărea sau, mă rog, de a muri pe scenă (fie vorba între noi, chiar și Molière a făcut-o la modul simbolic), Așa cum au susținut unii și alții. Chiar și vreo doi directori de la Teatrele bucureștene binecunoscuți a fi în solda și la ordinul doameni Gabriela Firea. Doar i-a luat acestuia o sinecură. Adică i-a mai diminuat veniturile. Sigur, Arșinel are dreptul să câștige bani, numai că trebuie să o facă prin muncă cinstită. Or, de data asta se pare că actorul e nițeluș cu musca pe căciulă. Arșinel iar și-a plâns de milă, iar a făcut un tam-tam imens, iar a pozat în victimă politică, iar a dat fuguța la Mihai Gâdea și la Antena 3. Iar doamna Gabriela Firea și PSD București s-au gândit să profite politic de afacerea în chestiune.