​DEZBATERE Începe anul școlar de la 1 septembrie? Revenim la structura cu trimestre în loc de semestre? Ce spun actorii din sistem

​​După apelul societății civile pentru un an școlar mai lung, care să înceapă la 1 septembrie, ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a pus în discuție această posibilitate și a afirmat că nu exclude nici posibilitatea revenirii la structura cu trei trimestre în loc de două semestre. Liderii sindicali și asociațiile de părinți exclud ideea începerii anului școlar viitor de la 1 septembrie, iar elevii propun o variantă de mijloc – 6 septembrie, în timp ce profesoara de română Cristina Tunegaru și fostul ministru Daniel Funeriu spun că o prelungire a anului școlar este necesară. Despre revenirea la trimestre, majoritatea celor chestionați așteaptă părerile specialiștilor în educație și argumente solide, științifice pentru o astfel de schimbare.

Citește și:

• Asociaţii de elevi şi ONG-uri cer și președintelui ca anul şcolar viitor să înceapă la 1 septembrie, mărirea numărului de zile ale unui an şcolar şi vacanţe mai scurte: Vacanţele lungi afectează major copiii
• Ministrul Educației propune extinderea anului școlar din septembrie 2022, revenirea la trimestre și vacanță de vară mai scurtă

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu: Nu excludem nicio variantă solicitată de profesori, elevi şi părinţi, nici revenirea la trimestre, nici extinderea duratei cursurilor

Ministrul a scris pe Facebook, duminică, că potrivit structurii anului şcolar 2021 – 2022, cursurile vor începe în acest an în data 13 septembrie, însă ar putea lua în considerare pentru anul şcolar 2022-2023, cu acordul tuturor partenerilor de dialog social, orice soluţie, fără a exclude nicio variantă solicitată de profesori, elevi şi părinţi, nici revenirea la trimestre, nici extinderea duratei cursurilor şi nici altă variantă ce va rezulta în interesul pregătirii elevilor.

• „Conform Ordinului de ministru nr. 3.243/5.02.2021 privind structura anului şcolar 2021 – 2022, cursurile vor începe în acest an în data 13 septembrie. Dacă şi numai dacă principalii parteneri de dialog social ai Ministerului Educaţiei (FSLI, Federaţia Spiru Haret, Consiliul Naţional al Elevilor şi Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi) ajung la un consens şi revin în mod unanim asupra calendarului aprobat în urma consultărilor de la începutul anului 2021, Ministerul Educaţiei are deplină disponibilitate de a reveni asupra calendarului, în sensul extinderii perioadei de cursuri încă din anul şcolar 2021 – 2022, atrăgând, însă, atenţia asupra deficitului de predictibilitate generat de această eventuală revenire.
• Pe de altă parte, Ministerul Educaţiei susţine extinderea anului şcolar, cu atât mai mult cu cât este necesară recuperarea pierderilor educaţionale generate de predarea online. În orice variantă, Ministerul Educaţiei va avea anul acesta iniţiativa de a propune extinderea perioadei de cursuri în învăţământul preuniversitar, începând cu anul şcolar 2022 – 2023. În acest sens, vor fi iniţiate consultări extinse. Ministerul Educaţiei va lua în considerare orice soluţie va rezulta în urma acestor consultări, fără a exclude nicio variantă solicitată de profesori, elevi şi părinţi, nici revenirea la trimestre, nici extinderea duratei cursurilor şi nici altă variantă ce va rezulta în interesul pregătirii elevilor”.

Ce spun actorii din sistem

Iulian Cristache, Președintele Federației Asociației de Părinți din Preuniversitar – opinia sa personală versus ”nu” de la majoritatea părinților

Despre începerea anului școlar la 1 septembrie:

• Problema e în felul următor – poziția inițială, care mi-a aparținut, a fost o opinie personală, ca părinte de doi copii, unul încă în preuniversitar. Nu este niciun impediment din punctul meu de vedere dacă s-ar prelungi școala cu două săptămâni, nu ar anula ceea ce vor parinții, calitate pe curriculă, resursă umană sau planurile cadru. Nu are legătura una cu alta. Până la un anumit punct pot înțelege că vor calitate, dar acest lucru nu se va întâmpla nici peste 10 ani. Cum apar profesorii buni peste noapte? Si nu vreau să blamez tot sistemul de educație, pentru că există și profesori buni.
• În forma inițială am fost de acord cu acest lucru, luând în calcul că vom avea planuri care vor fi reduse cu cel putin 5 sau 6 ore la clasa a șaptea și a opta, asta înseamnă 200 de ore mai puține, și în condițiile în care sunt sigur că curicula nu va fi adaptată în sensul în care vom avea conținut mai puțin. Pentru că noi Federația am făcut o adresă la Institutul de științe în educație și ni s-a răspuns cu subiect și predicat că actuala curriculă este conform normelor europene și nu este mai stufoasă față de ce au alte state.
• Dar văzând opoziția părinților am zis stop, atunci spunem NU cel puțin pentru anul 2021-2022. Spun cu responsabilitate că ar fi fost un câștig (să se înceapă de la 1 septembrie – n.r.), dar dacă majoritatea părinților spun nu, atunci și noi spunem nu.
• În următoarea perioadă voi face un sondaj la nivelul părinților cu două întrebări principale legate de începerea anului școlar și cu testarea în masă cu teste noninvazive.
• Sondajul va pleca miercuri, joi, îl vom lăsa o săptămână sau două în funcție de cât de repede se mișcă părinții să răspundă.

Despre revenirea la trimestre:

• Unii dintre părinți spun da, unii nu, nu avem un sondaj, aceasta poate fi a treia întrebare, cu trimestrele. Nu s-a discutat până acum aplicat, au fost doar niște discutii pe scurt, unii zic că da, unii zic că nu. Trebuie consultați și profesorii.
• Ar aduce din punctul meu de vedere un câștig la modul de evaluare, pentru că ar fi verificați prin trei teze copiii, nu doar două, deci i-ar ține mai conectați la sistemul școlar, nu ar mai fi așa degajați pentru că unii dintre ei sunt degajați trebuie să recunoaștem.

Marius Nistor, președinte Federația Sindicală „Spiru Haret”: Exclus ca anul școlar 2021-2022 să înceapă de la 1 septembrie

• Despre posibilitatea ca anul școlar 2021-2022 să înceapă la 1 septembrie: „Exclus.”

Pentru anul 2022-2023 și trecerea la trimestre:

• În funcție de dezbaterile care vor avea loc, pe baza unui proiect foarte bine fundamentat, văd că se avansează o nouă schimbare de structură care să meargă pe trimestre în loc de semestre. Părerile sunt împărțite, unii sunt de acord cu așa ceva, alții sunt împotriva revenirii la ceea ce a fost. Dar dacă există argumente suficiente și credibile în favoarea uneia dintre variante, ele ar trebui să fie luate în calcul.
• Vedeți că de multe ori este o contradicție între ceea ce își doresc elevii, ceea ce își doresc cadrele didactice și ceea ce își doresc operatorii de turism.
• Ministerul Educației are specialiști în domeniu, ei trebuie să vină, să analizeze ambele variante, cea cu semestre și cea cu trimestre, vazând care sunt argumentele pro și contra, văzând ce se poate aplica la noi în țară, ținând cont de tradiția sistemului de învățământ românesc, de ceea ce își doresc și elevii, să înceapă școala la 1 septembrie și dacă se poate să se termine aproape de sfârșitul unii mai, începutul lunii iunie, astfel încât examenele să nu se dea într-o perioadă în care există disconfort termic foarte ridicat.
• Varianta găsită trebuie să țină cont în primul rând de ceea ce este bine pentru elevi și ce se poate face în țara noastră.
• Nici nu se poate altfel (fără păreri de la specialiști în educație – n.r.), aceasta nu este o decizie care să se facă din pixul unui ministru. Ministrul vine și pune pe tapet o dezbatere mai veche, nu este prima dată când se spune că în România anul școlar este printre cele mai scurte din Europa. Trebuie să vii să faci un studiu comparat să vezi care sunt condițiile din fiecare stat în parte și să vezi ce și ce se aplică la tine în țară.
• Au existat argumente și când s-a făcut trecerea la semestre, acum să faci o revenire la structura de trimestre înseamnă ca tu vreme de atatia ani ai operat o modificare care nu s-a dovedit „fezabilă”, în ghilimele.
• Noi spunem tranșant că nu poți schimba structura anului școlar 2021-2022, este deja aprobată, a creat efecte, discutăm de mobilitatea personalului didactic, examene naționale.
• Dar poți să începi să te gândești la ce se poate stabili pentru 2022-2023.
• Există și ideea ca structura anului școlar să rămână bătută în cuie și să fie prinsă într-un text de lege sau în Legea educației naționale, adică să existe predictibilitate pe termen lung.

Simion Hăncescu, președinte Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI): S-au făcut constant presiuni așa încât sa se continue sezonul estival în septembrie

Despre posiblitatea ca anul școlar 2021-2022 să înceapă la 1 septembrie:

• Nu prea văd cum ar putea sa fie pentru ca este în derulare calendarul privind mobilitatea, am da peste cap totul. Asta ar însemna să se rezolve totul până a 31 august, tot ce înseamnă asigurare cu personal didactic pentru toate unitățile de învățământ, or din experiența pe care o avem treaba asta continua până la 1 octombrie.
• Poate dacă s-ar forța lucrurile ar putea fi o variantă 6 septembrie, dar 1 septembrie nu, pentru că sunt concursuri de ocuparea posturilor și mai este o etapă a examenului de bacalaureat, concursuri de titularizare. Pentru că acest calendar a fost gandit din toamna anului trecut.

Pentru anul viitor, 2022-2023?

• Da, dar în condițiile care se găsește o soluție pentru calendarul mișcării de personal așa incat până la 31 august să fie toate posturile ocupate.
• Dacă ne uităm la ce se întâmplă în majoritatea țărilor, anul școlar începe la 1 septembrie, dar s-au invocat motive mai mult legate de turism. Este un adevăr, trebuie să spunem, s-au făcut constant presiuni așa încât sa se continue sezonul estival. Dar eu cred că trebuie sa se pună interesul elevului pe primul plan. Cred că este o variantă.

Trecerea la trei trimestre?

• Aici este puțin probabil să se accepte, o sa discutam cu oamenii. Este adevărat ca actuala structură pe semestre este dezechilibrată, este o diferență mare între primul semestru și al doilea. Puțin probabil să se agreeze varianta.
• Dar rămâne de văzut, aici trebuie specialiștii întrebați, sunt niște consecințe, să ne gândim inclusiv la partea de documente școlare, cataloage, nu că ar fi ăsta impedimentul dar trebuie retipărite toate documentele școlare. Plus 3 teze în loc de 2 teze, trei medii încheiate în loc de 2. Dar și elevii și părinții trebuie să se pronunțe, este important.
• Sunt lucruri care se vor analiza în perioada următoare și interesul este sa se găsească o soluție favorabilă pentru elevi și profesori, dar în centrul atenției este elevul, pentru ei trebuie școala făcută să fie cât mai eficientă și atractivă.

Cristina Tunegaru, profesoară de limba română în comuna Petrăchioaia, județul Ilfov, doctorand în Științele Educației: O decizie necesară

• Noi avem cel mai scurt an școlar din zona europeană, cu mai puțin de 170 de zile, și știm că mai ales în ultima perioadă am avut mari probleme, școala a trecut printr-o criza extraordinară în România și criza aceasta trebuie rezolvată cumva. Cred ca este momentul potrivit să luăm această decizie de a prelungi anul școlar, măcar să avem atâtea zile de curs câte sunt în media Uniunii Europene.
• Dacă ne uităm la țările care au rezultate bune la testele internaționale, pentru că adeseori ne comparăm cu aceste țări, o sa vedem că acestea au un număr mare de zile într-un an școlar, deci cred ca este o decizie bună.
• În primul rând avem nevoie să lucrăm mai mult cu elevii, lucrurile acestea nu se corectează cu câteva ore remediale, este nevoie de ani de zile să recuperăm ce s-a pierdut, și în al doilea rând trebuie să ajungem la media europeană și să începem să punem educația în rândul priorităților.
• Deci cred că este o decizie nu doar bună, ci necesară.

Despre trecerea la trimestre:

• Este nevoie de discuții care să implice și elevii și părinții și nu știu dacă se poate lua o decizie la minister care să nu fie motivată. Întrebarea este de ce, care sunt beneficiile?
• Beneficiile ar ține de evaluare, evaluarea ar fi mai rapidă, părinții ar primi un feedback din partea școlii mai frecvent, și în felul acesta s-ar putea lua măsuri remediale sau de corectare mai curând.
• Întotdeauna în ultimii ani au fost treceri de la semestre foarte lungi la semestre foarte scurte. Copiii erau evaluati în semestrul al doilea pentru o perioada foarte lungă de timp, nu era foarte eficient.
• Discuțiile acestea le-am avut și le avem în continuare și pe mine mă dezamăgește că nu reușim să ajungem la un acord. În fiecare an avem aceste discuții, eu as vrea să văd că există și discuții de substanță. Trebuie sa luăm decizii bazate pe studii, pe știință. Trebuie sa avem niște decizii fundamentate științific, dacă facem acestea și constatăm ca trecerea aceasta este una eficientă prin care ne asigurăm că elevii au rezultate mai bune, atunci trebuie să luăm aceste decizii.
• Cu siguranță stabilitatea este unul dintre factorii cheie din invatamant, numai dacă vedem ce se întamplă acum cu elevii de clasa a opta, care au trecut prin toate schimbările.

Consiliul Național al Elevilor: în 2021, școala să înceapă pe 6 septembrie – nici pe 13, nici pe 1

CNE a trimis luni o poziție oficială în care susține varianta începerii anului școlar 2021-2022 pe 6 septembrie, nu pe 13 dar nici 1, și în care spune că este prematur să se discute despre anul 2022-2023. „Consider că este prematur să discutăm acum despre măsurile aferente anului școlar 2022-2023, în contextul în care, la acest moment, există multe semne de întrebare cu privire la anul școlar ce va începe în toamna acestui an”, afirmă președintele CNE Rareș Voicu.

• Consiliul Național al Elevilor își menține poziția cu privire la structura anului școlar 2021-2022: cursurile să înceapă pe data de 6 septembrie 2021 și să se încheie pe data de 4 iunie 2022. Această structură este mai echilibrată, atât în ceea ce privește numărul de săptămâni (16/18, în loc de 14/20), cât și în ceea ce privește numărul mai redus de zile pe care elevii sunt nevoiți să le petreacă la școală în timpul verii, atunci când temperaturile din sălile de clasă creează un disconfort termic puternic, în contextul în care majoritatea unităților de învățământ preuniversitar nu dispun de infrastructură de climatizare.
• În ceea ce privește prelungirea duratei cursurilor începând cu anul școlar 2022-2023, considerăm că Ministerul Educației are datoria de a trata cu prioritate, înaintea oricărui alt aspect, planurile-cadru pentru liceu, care vor redefini arhitectura curriculară a întregului sistem. Cercetările din domeniul științelor educației arată că nu există o legătură consistentă și bine definită între creșterea numărului de zile pe care elevii le petrec la școală și rezultatele pe care aceștia le obțin la testările internaționale de tip PISA. În Model of School Learning, elaborat de John Carroll, sunt prezenți mai mulți factori care pot conduce la reușita academică: calitatea actului educațional, abilitatea de înțelegere a elevilor, perseverența (timpul pe care elevii sunt dispuși să îl aloce învățării) și oportunitățile de învățare (timpul pe care elevii îl au la dispoziție pentru a învăța).
• Așadar, numărul de zile de cursuri nu reprezintă o variabilă decisivă atunci când vine vorba de performanța academică a elevilor. Este imperios ca, atunci când Ministerul Educației elaborează politici educaționale, să aibă în vedere cu precădere calitatea actului educațional (formarea resursei umane, modificarea arhitecturii curriculare etc.), măsurile privind numărul de zile de școală fiind subsecvente celor de mai sus.

Despre trecerea la trimestre, Rareș Voicu a evitat să se pronunțe:

• „Este o propunere în faza foarte incipientă, dacă avansează discuțiile vom veni cu o poziție. Trebuie făcută o analiză cum arată școala atunci când aveam structură semestrială, și să punem în balanță argumentele pro și contra”, a spus Voicu pentru HotNews.ro.

Fostul ministru al Educației Daniel Funeriu: „Prelungiți anul școlar, oameni buni! Începeți-l pe 1 septembrie, terminați-l pe 31 iulie”

Daniel Funeriu a scris astfel luni pe Facebook:

• „Să nu existe dubii, susțin: 1) 42 de săptămâni de școală (inclusiv Școala Altfel) în loc de 34-36 și trimestre nu semestre (…)”

Funeriu declara, la Digi24, pe 4 aprilie:

• „E limpede că educația online, educația fără să mergi la școală nu e același lucru ca atunci când mergi la școală. Calitatea clar a scăzut, dar trebuie să compensăm. Cum putem compensa asta? Prelungind anul școlar. România are cel mai scurt an școlar din Europa.
• Un copil german care termină 12 clase a petrecut în școală 2 ani și jumătate mai mult decât un copil român. Deci copiii mei, în Germania, au o lună de vacanță vara.
• Lucrul ăsta este cu atât mai accentuat în pandemie. Și atunci prima măsură care cred că ar trebui luată ar fi aceea de a scurta radical vacanța de vară, cel puțin un an, doi, trei. Pentru că până la urmă obiectivul școlii e să livreze conținuturi. Or copiii care nu merg la școală, copiii care nu au acces la internet, copiii care rămân fără conținuturi sunt pe cont propriu. Asta e una dintre soluțiile care eu cred că trebuie aplicate direct și de aia vă spuneam că e nevoie de o înțelegere politică mai profundă. Pentru că o astfel de măsură trebuie să fie luată cu multe forțe politice în jurul mesei.
• Deci primul lucru – și ăsta este un regret pe care îl am, aș fi putut să fac lucrul ăsta când eram ministru, să prelungesc anul școlar – cred că anul școlar trebuie prelungit. Ăsta este primul lucru care trebuie făcut.
• Am văzut că a fost și un apel al unor ONG-uri: prelungiți anul școlar, oameni buni! Prelungiți anul școlar. Începeți-l pe 1 septembrie, terminați-l pe 31 iulie. Prelungiți anul școlar! O să vină oameni și-o să spună: e prea cald. Asta e, dar trebuie făcut ceva!” (sursa: Edupedu.ro)