DEZBATERE PUBLICA Avem nevoie de pasaj pietonal de 15 milioane de euro sub Piata Romana? Lucrarile ar dura un an si jumatate

Planul Urbanistic Zonal care prevede construirea unui pasaj pietonal sub Piata Romana si modernizarea spatiilor publice de la suprafata a fost pus in dezbatere publica pe site-ul Primariei Capitalei. Daca proiectul va fi aprobat de Consiliul General al Municipiului Bucuresti, lucrarile ar dura un an si jumatate si ar costa circa 65 milioane lei (circa 15 milioane de euro) potrivit indicatorilor tehnico economici aprobati de Consiliul General in 2006. Scopul pasajului este de a fluidiza traficul in zona dar si de a imbunatati circulatia pietonala.

Potrivit Planului Urbanistic Zonal pus in dezbatere publica, pasajul va avea 5 intrari – doua la ASE, una in fata la coloane, unul in fata la BCR si un altul intre Bd. Lascar Catargiu si Dacia. Pasajul va fi conectat cu statia de metrou Romana, iar la suprafata vor fi plantati 40 de copaci si amenajata o suprafata de circa 500 mp de spatiu verde. Costurile necesare construirii ar putea fi suportate din imprumutul de 800 milioane euro pe care municipalitatea ar urma sa-l ia de la banci.

Potrivit Studiului de fezabilitate aprobat in 2006, pasajul va avea o suprafata de 5.200 mp, dintre care suprafata spatiilor comerciale este de 970 mp.

Planul Urbanistic Zonal care prevede construirea pasajului pietonal sub Piata Romana a fost discutat la Comisia Tehnica de Urbanism de pe langa Primaria Capitalei pe 29 februarie 2012. Atunci se propunea si construirea unui pasaj rutier care sa porneasca de la intersectia bd. Dacia cu Mihai Eminescu, sa treaca pe sub Piata Romana, pe sub Calea Victoriei si sa ajunga aproape de intersectia Caii Grivita cu bd. Dacia, idee la care s-a renuntat.

Referitor la pasajul pietonal, parerile membrilor Comisiei de Urbanism au fost impartite:

Sorin Gabrea, presedintele Comisiei, este de parere ca pentru circulatia pietonala in zona, dat fiind ca nodul este unul foarte folosit, un pasaj de un nivel in subteran, corelat cu accesul la Metrou, ar fi o solutie care sa mai degajeze zona.

Casandra Rosu, reprezentanta Ministerului Dezvoltarii s-a declarat impotriva ideii de a introduce pietonii in subteran, in una din cele mai importante zone ale orasului, pentru a se face un serviciu soferilor si masinilor. „Cum se justifica, cum justificati dvs. introducerea de pasaje si pietonale in centrul orasului? De ce se propune in continuare protejarea traficului auto, in timp ce pietonii sunt siliti sa intre in galerii, la subsol, in gauri de cartita tocmai in mijlocul orasului. Atrag atentia ca singurul punct important pe care se sprijina acest proiect de pasaj este cuplarea lui cu Metroul, altfel el fiind perfect inutil”, a declarat aceasta.

Dan Marin, arhitect, este si el impotriva acestei idei. „Dovada a haosului in care lucram si suntem siliti sa lucram, dar si a aleatoriului total care domneste in luarea unor decizii este si acest proiect. Pe de o parte, se fac tot felul de scenarii care propun sa se redea Bucurestiul pietonilor – vezi PIDU sau alte proiecte care par sa favorizeze traficul pietonal – pe de alta parte se vorbeste in continuare, fara niciun fel de remuscare, despre aducerea in centrul orasului a unui flux auto de 10-12.000 de masini, cu toate ca in acest timp populatia orasului scade. Intr-o alta ordine de idei, vreau sa spun ca tocmai din acest motiv a fost initiata axa Victoriei-Uranus – ca in centru sa se poata circula liber pe trotuare, iar orasul sa fie redat trecatorilor, vietii si nu masinilor. Atunci cand pentru orice om de bun-simt este clar ca traficul auto in centru, in Bucurestiul si asa suprasolicitat si poluat, trebuie descurajat cu orice pret”, a declarat acesta citat de revista Arhitectii si Bucurestiul, publicatia Ordinului Arhitectilor Bucuresti.

Constantin Enache, arhitect, a spus ca realizarea acestui pasaj este o chestiune de politica publica: „Chiar daca ma repet, voi spune acest lucru din nou, problema este de politica a Primariei: trebuie discutat Masterplanul de Circulatie si vazut ce anume este prioritar acum pentru oras. La nevoie, intr-o astfel de logica, axa Magheru-Victoriei poate fi usor ingreunata, ca suportabilitate de trafic, cu conditia, insa, sa ni se ofere o dezlegare a Bucurestiului intr-un alt punct al lui”.