Dezbinare, moțiune de cenzură, atacuri: Franța se cufundă în incertitudine

Pe măsură ce noii deputați defilau prin Palais-Bourbon, la Paris, incertitudinea cu privire la viitorul politic din Franța era totală.

Odată cu turul doi al alegerilor legislative de duminică a plasat coaliţia preşedintelui Emmanuel Macron, Ensemble!, departe de majoritatea absolută (a obţinut 245 de locuri din cele 577 din Adunarea Naţională)şi a conferit extremei-drepte a lui Marine Le Pen un rezultat inedit: a trecut de la opt deputați la 89, dezvăluind sfârșitul frontului republican, ieri a fost o zi de mare incertitudine, a unor amenințări și delimitări și a primelor fisuri în Nupes, potrivit Diario de Noticias, citat de Rador.

Noua Uniune Populară Ecologică și Socială, care reunește La France Insoumise, a lui Jean-Luc Mélenchon, ecologiştii din ELEV, comuniștii și socialiștii, a fost a doua ca număr de voturi, obţinând 131 de deputați.

În cadrul acestui scenariu, Emmanuel Macron și aliații săi centriști sunt ținuți ostatici ai acordurilor cu alte partide pentru adoptarea tuturor propunerilor de lege. Iar pentru cei care mizau pe un fel de înțelegere mai formală între macroniști și dreapta tradițională, liderul Republicanilor (care a obţinut alegerea a 61 de deputați) a venit să clarifice: „Nici pact, nici coaliție, nici vreun acord de orice fel”.

Iar Christian Jacob a profitat, chiar, de ocazie pentru a-l ataca pe Macron, spunând că președintele „a fracturat țara ca niciodată, a instrumentalizat extremele și a pus Franța în situația în care trăim astăzi”. Şi a conchis: „Ne opunem En Marche! [a lui Macron], Uniunii Naționale [a lui Le Pen] și extremei-stângi și vom continua pe această linie”.

Un alt atac a venit din partea Nupes, coaliția condusă de Mélenchon anunțând pe Twitter că intenționează să prezinte o moțiune de cenzură împotriva guvernului pe 5 iulie – ziua în care primul-ministru Élizabeth Borne urmează să facă o declarație politică generală în fața deputaților.

Dar pentru aceasta, Borne va trebui să fi reușit până atunci să-și completeze noua echipă guvernamentală și să garanteze ceea ce însăși șefa executivului a numit duminică seara drept „majoritatea acțiunii”, pentru a putea demara reformele pe care le-a promis – creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani fiind una dintre cele mai controversate.

Dezbinare, moțiune de cenzură, atacuri: Franța se cufundă în incertitudine

Acum, dacă pentru depunerea unei moţiuni de cenzură este nevoie de 58 de deputați, pentru ca aceasta să fie aprobată trebuie să primească voturile favorabile din partea a jumătate dintre deputați.

Lucru care pare improbabil, nu numai pentru că Nupes are doar 131 – ceea ce ar necesita sprijinul mai multor alte formațiuni -, dar coaliția de stânga însăși a început ieri să prezinte fisuri serioase. În fața propunerii lui Melénchon de a forma un singur grup parlamentar în Adunare, socialiștii, ecologiştii și comuniștii au spus imediat nu.

„Nu a fost niciodată vorba despre un singur grup. Va exista un grup socialist în AN”, a dat asigurări Pierre Jouvet, purtătorul de cuvânt al PS. Poziție împărtășită de ecologişti – „Nici gând să ne contopim într-un singur grup” – și de comuniști – „suntem în favoarea unui inter-grup, dar nu a unui grup comun”.

Extrema-dreaptă face istorie

Fragmentarea stângii în AN are o consecință directă: Uniunea Națională a lui Le Pen, cu 89 de deputați (cu 12 mai mult decât La France Insoumise a lui Mélenchon, va fi cea mai importantă forță de opoziție.

Acum, dacă cei 35 de deputați obţinuţi de Le Pen tatăl în 1986 au rezultat dintr-o modificare a sistemului electoral – de la uninominal în două tururi la proporțional -, inversat rapid de președintele Mitterrand, care doi ani mai târziu a dizolvat Adunarea și a convocat noi alegeri, cei 89 ai fiicei Le Pen sunt în mare măsură rezultatul sfârşitului frontului republican care bloca până acum intrarea extremei-drepte în Parlamentul francez.

Deocamdată, Marine Le Pen a anunțat că va părăsi conducerea partidului pentru a se consacra conducerii unui grup parlamentar format aproape în totalitate din novici.

Macron, în schimb, a păstrat tăcerea ieri, după ce a luat prânzul cu Borne la Elysée. Prioritatea acum este remanierea guvernului constituit după victoria sa la alegerile prezidențiale din luna aprilie, cel puțin pentru a înlocui miniștrii care nu au fost aleși deputați – precum cea de la sănătate și cea de la tranziția ecologică -, respectând o regulă creată de Macron.

Însuşi calendarul zilelor următoare pare incert. Primul plen este programat pe 28 [iunie], dar Consiliul de Miniștri programat pentru astăzi a fost anulat.