Diaspora românească din Italia, Spania, Germania, Franța sau Marea Britanie. Cum au evoluat diferențele legate de studii

Românii care au emigrat în țările nordice, precum și în SUA și Canada tind să aibă un nivel de educație peste media celor care au emigrat în țări precum Italia și Spania, arată o analiză, realizată de profesorul Dumitru Sandu, de la Facultatea de Sociologie de  la Universitatea din București.  Asta influențează veniturile. Și evoluția în ultimul deceniu relevă date relevante.

• Cazul românului muncitor în construcții Octav Stroici, mort în dărâmăturile Torre dei Conti la Roma, a redeschis discuția despre efortul și munca migrației. „Într-o țară sănătoasă, Octav, la 66 de ani, nu s-ar fi regăsit pe un șantier de construcții, făcând muncă grea, intensă și periculoasă pentru a-și câștiga existența”, a declarat marți liderul unui important sindicat italian, au scris Politico și Corriere Della Sera.

Aproximativ 5,7 milioane de români locuiesc oficial în afara granițelor, potrivit unei statistici transmisă de MAE, numărul real fiind greu de estimat. Iar „diasporele sunt departe de a fi la fel, chiar dacă provin din aceeași țară și au membri plecați din țara de origine în perioade apropiate”, scrie profesorul Sandu, în analiza sa, publicată pe Contributors.ro.  

„Variabile precum educația, experiența de migrație și vârsta contează foarte mult pentru cultură, mod de viață, opțiuni valorice”, explică profesorul Sandu. Și pentru salariile și veniturile celor care lucrează afară.

Datele din 16 țări

Profesorul a realizat această analiză după ce a comparat date ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) din 16 țări, unde se află comunități de români. Sunt incluse Statele Unite, Canada, Elveția, Marea Britanie, precum și Spania și Italia.

Analiza profesorului a arătat câți dintre românii cu vârsta de peste 14 ani aflați în aceste țări au educație primară, secundară sau de nivel țerțiar.

Profesorul Sandu a precizat, pentru HotNews, că a folosit eticheta de educație primară pentru a se referi la învățământul primar și gimnazial, adică clasele I-VIII. Educație secundară este eticheta folosită pentru învățământul secundar superior (adică liceul) și învățământul terțiar non-universitar (adică postliceală). A treia etichetă este pentru educația terțiară, adică pentru licență, masterat, doctorat.

Sunt comparate două perioade: 2010-2011 și 2021-2022. 

Cum se împarte diaspora în funcție de studii 

„Italia găzduia, în 2010-2011, cea mai mare diasporă românească, de aproximativ o jumătate de milion de persoane de peste 14 ani. Numai 9% din diaspora românilor în Italia avea, la vremea respectivă, educație de nivel terțiar”, scrie profesorul. Adică facultate. Cei mai mulți dintre români aveau educație secundară, liceul: 60%. 

Potrivit datelor, în Spania, Portugalia și Grecia se aflau, în acel an, „diasporele românești cu cel mai redus nivel de educație”, scrie profesorul.

De exemplu, potrivit datelor, în Spania, aproape 40% dintre români aveau doar educație primară, adică doar clasele I-VIII, potrivit analizei.

În aceeași perioadă, la polul opus erau Canada, Statele Unite ale Americii, Elveția  și Marea Britanie. Aici, erau diasporele românești cu cel mai ridicat nivel de educație, de peste 50%.  Pe primul loc se afla Canada – 78% dintre români care se aflau în această țară aveau și studii superioare.  

„Diasporele românești cu educație medie în pondere mare de populație erau cele din Norvegia și Germania”, scrie profesorul. 

El subliniază că în celelalte țări incluse în analiză, precum Danemarca, Franța, Olanda „dominantă era tendința diasporelor românești cu nivel de educație terțiară relativ ridicat între 30% și 50%”, scrie profesorul. 

Ce s-a schimbat după un deceniu 

Zece ani mai târziu, în perioada 2020-2021, „polaritatea de nivel de educație pentru diasporele românești se accentuează, dar trendul macroregional rămâne același”, scrie profesorul Sandu. 

El subliniază, însă, că pentru această perioadă nu există date decât pentru 11 dintre cele 16 țări. Nu mai sunt date pentru Germania, Marea Britanie, Olanda, Belgia și Irlanda. 

„Regional, însă, lucrurile sunt similare, cu educație maximă la diasporele românești de pe continentul Nord-american și în Europa, în Elveția”, arată analiza. 

„În sudul continentului european, diasporele din România sunt cu ponderi și mai mari de educație redusă, de nivel primar, în special în Spania, Portugalia și Italia”, scrie profesorul. 

Aproximativ 61% dintre românii aflați în Spania aveau doar educație primară, o creștere de aproape 20 de procente într-un deceniu. În Italia, procentul românilor doar cu studii primare a crescut cu aproape opt procente, ajungând la 39,7%. În ambele țări procentajul românilor doar cu studii primare a crescut.

„Nu știm, cu date, cum s-a ajuns la această situație”, precizează profesorul. 

Spre comparație, în România, puțin peste 18% din populația cu vârste cuprinse între 15-64 de ani a terminat doar gimnaziul, potrivit unui raport privind starea învățământului preuniversitar al Ministerului Educației, cu date din 2023, citat de EduPedu.

Concluzia profesorului 

În concluzia analizei sale, Dumitru Sandu spune că „în ambele perioade de măsurare, diasporele românești din Canada, SUA și Elveția au înregistrat un nivel mediu de educație mult mai mare decât diasporele din sudul continentului european (Italia, Spania, Portugalia, și Grecia)”. 

Totodată, potrivit datelor, „diasporele din țările nordice (Danemarca, Suedia, Norvegia) tind să aibă un nivel de educație peste media diasporelor românești” din celelalte țări analizate. 

„Diferențierile în timp și spațiu au, foarte probabil, consecințe asupra veniturilor medii, mai mari în nord-vest decât în sud, asupra preferințelor pentru mediu socio-cultural al țărilor de destinație”. 

Țările cu cei mai mulți români

Cea mai mare comunitate este în Marea Britanie, unde sunt estimați aproximativ 1,5 milioane de români, precum și Italia și Spania, unde sunt peste un milion de români, arată o statistică MAE, transmisă HotNews, cu date pentru 2023. În Germania, sunt aproape 900.000 de români, potrivit datelor transmise de Minister. Statistica îi prezintă, însă, doar pe cei care și-au înregistrat prezență, numărea real fiind mult mai mare.

Potrivit datelor MAE, în Statele Unite locuiau aproximativ 400.000 de cetățeni români.

„Însă, în condițiile în care declararea originii etnice nu este obligatorie, fluxul de imigrări din România a continuat în ultimii ani și mulți dintre cei stabiliți în SUA nu au încă un statut legal permanent”, precizat Ministerul Afacerilor Externe, în statistica transmisă HotNews.

În Canada, erau aproximativ 200.000 de români.

Analiza completă, pe Contributors.ro.