Cum s-a transformat un grup de șoferi de TIR români într-o rețea uriașă de voluntari care ajută diaspora: „Ne-am dat seama cât de puternici suntem” 

Un grup de Facebook creat de mai mulți șoferi români de TIR s-a transformat, în cinci ani, într-o comunitate uriașă devenită punct de legătură și de sprijin pentru mulți dintre cei 5,7 milioane de conaționali care trăiesc în afara țării. Jurnaliștii HotNews.ro și El Confidencial (Spania) au documentat, în cadrul proiectului PULSE, povestea voluntarilor care sar în ajutor românilor indiferent dacă au o problemă majoră – cum ar a unui lucrător lăsat pe drumuri de angajator, sau minore – căutarea unui tovarăș pentru pescuit. 

Înainte de alegerile pentru Parlamentul European din 2019, un politician român a făcut câteva remarci jignitoare despre profesia de șofer de TIR și „băieții erau hotărâți să-i dea o lecție”, amintește Adriana Mureșan, o șoferiță de TIR în vârstă de 56 de ani care trăiește în Spania, într-un dialog cu El Confidencial. 

Ea este cea care a fondat grupul „RoOmenia Voluntari în Europa”, pornit de la câțiva șoferi de TIR, care acum adună aproape 150.000 de membri.

Ofensați, șoferii de TIR români s-au pregătit atunci să voteze în masă pentru a-i da o lecție, „dar nu a fost atât de ușor”, spune ea. Nu era posibil pentru șoferi să intre în orașe cu camioanele lor și nu puteau să le lase parcate și să meargă pe jos până în oraș. Așa că Adriana a întrebat pe grupurile românești de Facebook dacă există voluntari dispuși să îi ducă la vot cu mașinile lor. Mulți conaționali din diaspora s-au oferit să facă acest lucru. 

Adriana Mureșan a început atunci să-i pună în legătură pe șoferii de TIR cu voluntarii români din diaspora și-au creat astfel un grup pe Facebook. După alegeri, grupul a rămas activ. 

„Ne-am dat seama cât de puternici suntem și că toată diaspora care trăiește în Europa s-a unit într-un singur loc”, explică ea. 

Șoferii au început să își trimită reciproc invitații: „Voi fi în Berlin în acest weekend. Dacă trece cineva pe aici, voi împărți un pahar de țuică”, „Eu sunt în Germania, în zona asta. Dacă vreun șofer vrea să vină la pescuit, îl invit”, exemplifică ea mesajele care au început să circule pe grupuri. 

„Pentru că trăind în afara țării tale, camionul este casa ta, și chiar dacă ne-am integrat, tuturor ne este dor de pământ”, spune Adriana Mureșan. 

RoOmenia Voluntari în Europa

Cinci ani mai târziu, acea inițiativă a devenit un grup de sprijin reciproc cu peste 148.000 de membri, Asociația RoOmenia Voluntari în Europa, unde românii din străinătate se ajută reciproc atunci când au probleme. 

Acțiunile variază de la unele simple, precum sprijinirea unui șofer care are nevoie de un vorbitor al limbii țării în care se află sau cine care are o problemă medicală și trebuie să meargă la dentist într-un sat din Germania, până la oferirea de cazare lucrătorilor sezonieri care au rămas fără adăpost; la găsirea unui loc de muncă pentru cineva care trece prin momente dificile sau punerea unei victime a unei infracțiuni în legătură cu autoritățile. 

„Acestea sunt povești minunate”, spune Adriana. „Ne numim «RoOmenia» (un joc de cuvinte între România și Omenia)”, clarifică ea. „Vrem să schimbăm țara cu acțiuni, arătând că actele de generozitate te transformă”. 

Pandemia a multiplicat rețeaua

Cu aproximativ 5,7 milioane de români răspândiți în Europa – un sfert din populația țării – mii de familii din România își petrec lunile între despărțiri, așteptări și apeluri video. 

Aproximativ 13,8% dintre copiii din România – mai mult de jumătate de milion – au avut unul sau ambii părinți la muncă în străinătate, între 2021 și 2022, potrivit unei statistici a asociației Salvați Copiii România. 

„Singurul lucru pe care îl regret în viață este că i-am luat pe nepoți de lângă bunicii lor”, a spus Dragoș, care a condus un magazin de componente IT în Spania timp de două decenii. 

Angoasa trăită de cei care au grijă de alte persoane în timp ce le neglijează pe rudele lor este cunoscută sub numele de „Sindromul Italia”. 

Cei mai mulți dintre ei au fost invizibili până la pandemie. Apoi, ei s-au dovedit indispensabili, explică Adriana Mureșan. În Germania, chiar și restricțiile de zbor au fost ridicate pentru lucrătorii sezonieri, astfel încât recolta de sparanghel să nu fie pierdută. 

Atunci, în timpul pandemiei, numărul voluntarilor a crescut vertiginos. „Habar nu aveam că există atât de mulți muncitori sezonieri români”, mai spune Adriana Mureșan, care susține că „acești oameni erau lăsați pe stradă fără nimic”. 

A primit apoi o alertă de la 38 de femei, lucrătoare sezoniere, în Alpii Italiei care au fost lăsate „fără adăpost, fără bani, fără unde să meargă și fără transport, în izolare”. Așa că au cerut ajutor în grup și acesta a fost declanșatorul: „românii au deschis ușile casei lor: mai întâi în Italia, apoi în Spania”. 

„M-au tot sunat: Am două locuri, am șapte”, își amintește ea. Ea spune că primul lucru a fost să le ceară buletinul și să îl trimită la consulat pentru a verifica dacă nu au cazier, „pentru că urmau să fie preluate de altă persoană”. „În unele ocazii au existat probleme cu coabitarea”, recunoaște ea, „dar au fost rezolvate”. 

Adriana estimează că voluntarii au ajutat aproximativ 1.500 de persoane, majoritatea fiind lucrători sezonieri. 

„Au o rețea foarte mare și întotdeauna știm dacă cineva pleacă dintr-o țară și vine în România”, spune Sabina Diniță, fondatoarea „Cutia cu medicamente”, o organizație creată în 2017, care se bazează pe o rețea de voluntari pentru a identifica, achiziționa și transporta medicamentele care lipsesc în spitalele din România, în special pentru tratamentele oncologice ale copiilor. 

„Eu cumpăr medicamente din Europa de Vest și le aduc în România împreună cu voluntari, șoferi de TIR, care aduc medicamentele aici”, explică Diniță.

România este țara din UE care cheltuiește cel mai puțin pentru îngrijirea cancerului pe cap de locuitor (70 de euro), un sfert față de Luxemburg (294 de euro), Austria, Germania sau Franța (circa 250 euro), potrivit OCDE . 

„Este ciudat că, așa cum oamenilor le plac lucrurile rele, la fel se întâmplă și cu cele bune – te atașezi involuntar de ele”, spune Nicu, un român în vârstă de 45 de ani, care a aflat despre acest grup prin intermediul unei comunități auto online, unde un utilizator a cerut ajutor și a fost redirecționat către această rețea. 

„Este o comunitate uriașă”, continuă el, menționând că adevărații voluntari sunt doar un grup de oameni și, „restul sunt acolo, ca mine până acum, pentru a avea o soluție de salvare pentru orice eventualitate”.

Cum a reușit să mobilizeze atât de mulți oameni

Adriana Mureșan spune că în prezent funcționează cu o hartă a voluntarilor, „iar dacă se întâmplă ceva în zona lor, îi etichetăm”. 

Fiecare țară are un coordonator cu sute de voluntari care sunt disponibili 24 de ore pe zi și un chat pentru urgențe. 

Mureșan este adesea întrebată cum a reușit să implice atât de mulți oameni: „Este ușor, fiecare se integrează aici și cu ce vrea să facă: dacă te interesează subiectul animalelor, le avem. Dacă te interesează medicamentele pentru copii, le avem. Dacă vrei să ieși de Crăciun cu niște prăjituri pentru șoferii de TIR care sunt singuri într-o parcare, le avem. Fiecare face ce vrea și ce poate face”. 

În prezent retrasă de pe șosea la pensie, ea dă asigurări că, în ciuda capacității fantastice de mobilizare, nu i s-a cerut să intre în politică și nici nu ar face-o. „Mi-aș pierde libertatea”, răspunde ea. 

Salvarea unei românce abuzate în Emiratele Arabe Unite

Una dintre cele mai recente acțiuni ale RoOmenia a avut loc în timpul alegerilor din 9 iunie, când au ajutat lucrătorii sezonieri din Germania și barcagiii fluviali care transportă mărfuri pe Dunăre cu transportul pentru a vota. 

Dar, Adriana Mureșan spune că unul dintre cele mai grele cazuri a fost să ajute o româncă, victimă a relelor tratamente în Abu Dhabi, punând-o în legătură cu consulatul. 

Comunitatea aprobă doar cererile pe care le consideră „urgente, importante și verificate”, pentru a evita fraudele sau pierderea timpului voluntarilor lor. 

„Am învățat din greșelile trecutului”, adaugă ea. Următoarea campanie vizează pe lucrătorii care vin în străinătate, pe care să-i pună în legătură cu voluntari care locuiesc în apropiere – să se poată întâlni, să stea de vorbă la o cafea și să discute. „Acești oameni au nevoie să vorbească și să vorbească în limba lor, pentru a-și vindeca puțin sufletul și singurătatea”, explică Adriana. 

Câți români locuiesc în afara țării

La solicitarea HotNews.ro, Ministerul Afacerilor Externe a transmis că, potrivit celor mai recente date statistice privind prezența cetățenilor români în străinătate puse la dispoziția misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale României în anul 2023 de către autoritățile statelor de reședință responsabile de evidența străinilor, numărul cetățenilor români stabiliți în străinătate este de aproximativ 5,7 milioane persoane.

„În privința dimensiunii reale a comunităților de cetățeni români din străinătate, precizăm că aceste cifre au un anumit grad de relativitate. Pe de o parte, din bazele de date ale serviciilor de imigrări străine au fost radiați, de regulă, cetățenii români care au dobândit și cetățenia statului de reședință; aceștia nu mai sunt înscriși și nu mai pot fi identificați în evidențele oficiale de pe plan local în calitate de cetățeni români. Se poate estima că numărul cetățenilor români aflați în străinătate, care dețin și alte cetățenii, este semnificativ. Pe de altă parte, evidențele respective nu includ cetățenii români care nu și-au reglementat situația juridică în raport cu statul de reședință (prin înregistrarea domiciliului sau a reședinței)”, explică diplomația română.

Unde sunt cei mai mulți români

Ministerul Afacerilor Externe enumeră și țările unde sunt cele mai mari comunități de români:

• Marea Britanie – ca urmare a părăsirii UE de către Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, cetățenii comunitari rezidenți pe teritoriul acestei țări au fost nevoiți să își reglementeze statutul de rezident în raport cu Ministerul de Interne britanic, prin completarea / înregistrarea în Schema de Rezidență EU Settlement Scheme (EUSS). Astfel, autoritățile britanice au înregistrat aproximativ 1,6 milioane aplicații de rezidență din partea cetățenilor români, care continuă să fie naționalitatea cu cel mai mare număr de aplicații trimise.
• Italia – conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică italian, cea mai numeroasă comunitate de străini din Italia o constituie cetățenii români, aproximativ 1,1 milioane persoane, care reprezintă 21,5% din totalul străinilor prezenți pe teritoriul Republicii italiene.
• Germania – potrivit informațiilor oficiale furnizate de Ministerul Federal de Interne și Patrie, în Germania figurau înregistrați 900.000 cetățeni români cu pașaport românesc.
• Spania – conform Institutului Național de Statistică (INE) din Spania, aproximativ 600.000 cetățeni români sunt înregistrați la primăriile în care aceștia sunt rezidenți în Registrul Municipal (”Padron Municipal”). Procentual, românii reprezintă aproape 11,5% dintre străinii din Spania.
• SUA – conform datelor raportate de către US CensusBureau, numărul cetățenilor români aflați pe teritoriul SUA se ridică la aproximativ 400.000 persoane. Însă, în condițiile în care declararea originii etnice nu este obligatorie, fluxul de imigrări din România a continuat în ultimii ani și mulți dintre cei stabiliți în SUA nu au încă un statut legal permanent.
• Canada – potrivit datelor statistice relevante privind prezența cetățenilor români în Canada, autoritățile canadiene au înregistrat 200.000 persoane care și-au declarat etnia română.
• Belgia – în baza datelor statistice furnizate de Oficiul Belgian de Statistică (Statbel), numărul cetățenilor români cu reședință legală în Belgia este de aproximativ 140.000 persoane.
• Austria – conform datelor transmise de către Statistic Austria, instituția competentă în domeniu din țara de reședință, pe teritoriul Austriei sunt înregistrați 140.000 cetățeni români.
• Franța – potrivit datelor statistice furnizate de autoritățile locale competente, în Franța sunt înregistrați aproximativ 100.000 cetățeni români.
• Grecia – conform informațiilor transmise de autoritățile elene, în Republica Elenă sunt înregistrați aproximativ 60.000 de cetățeni români. 

–

Proiectul PULSE este o inițiativă europeană de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, co-finanțată de Comisia Europeană (DG CONNECT) în cadrul Acțiunilor Multimedia prin acordul de grant LC-02772862.HotNews.ro colaborează în cadrul proiectului cu alte publicații prestigioase din Europa: Delfi (Lituania), Deník Referendum (Cehia), cel mai mare ziar austriac Der Standard (Austria), unele dintre cele mai mari publicații din Grecia – EFSYN, El Confidencial – Spania, cel mai mare ziar polonez Gazeta Wyborcza, cel mai vechi site analitic și informațional bulgar Mediapool, una dintre cele mai mari publicații independente maghiare HVG și ziar italian cu profil economic Il Sole 24 Ore, una dintre cele mai vechi și puternice publicații din Peninsulă.

Trei organizații media transnaționale de renume – OBCT (Italia), N-ost (Germania) și Voxeurop (Franța) vor coordona activitățile proiectului.