DIICOT critică reacțiile politice în cazul anchetei la azilele din Bihor: „Justiția nu trebuie transformată în instrument de luptă politică”

DIICOT acuză  că „declarațiile cu caracter politic” sporesc neîncrederea în justiție, iar „dezbaterea publică să fie deturnată de la fapte, victime și proceduri judiciare către asocieri politice gratuite”.

Ancheta asupra azilelor deținute de Viorel Pașcă a fost criticată în mediul online de mai multe persoane, în timp ce altele au întrebat dacă Bolojan era la curent cu ilegalitățile pe când era președinte al CJ Bihor. Joi, într-o conferință de presă, premierul a respins orice legătură. 

Polițiștii și procurorii DIICOT au făcut marți zeci de percheziții în cazul unei reţele acuzate că, sub paravanul unei asociaţii umanitare, în ultimii șase ani a exploatat sute de persoane vulnerabile, unele cu afecțiuni psihice, aduse din mai multe spitale din ţară. 

În comunicatul transmis joi după amiază, DIICOT susține că este inacceptabil ca, într-o cauză penală gravă, care privește suspiciuni de trafic de persoane și posibila exploatare a unor persoane vulnerabile, „dezbaterea publică să fie deturnată de la fapte, victime și proceduri judiciare către asocieri politice gratuite”.

„Respingem categoric astfel de afirmații, care, sub aparența unei simple opinii publice, inoculează ideea că o anchetă penală este un „spectacol”, o demonstrație de forță sau un instrument folosit pentru a produce efecte politice. Ele constituie o intervenție directă a unor oameni politici într-o cauză penală aflată în plină derulare, făcută exact în perioada în care instanța urma să se pronunțe asupra cererilor DIICOT de luare a unor măsuri preventive”, se menționează în comunicatul DIICOT.

Oficialii instituției afirmă că nu este vorba despre dreptul legitim al oricărui cetățean de a critica o instituție a statului, ci „despre folosirea vizibilității politice pentru a arunca asupra unei anchete penale concrete o umbră de suspiciune, înainte ca un judecător să analizeze probele și să se pronunțe asupra solicitărilor formulate de procurori”. 

„Astfel de afirmații nu servesc aflării adevărului, nu protejează persoanele vătămate și nu contribuie la o dezbatere democratică onestă. Ele inoculează, în schimb, ideea că activitatea DIICOT, o instituție cu peste 20 de ani în lupta directă cu criminalitatea organizată, ar trebui privită cu neîncredere.

Este tipul de conduită care validează transferarea unor dispute, ce ar trebui tranșate exclusiv în cadrul procedurilor judiciare, către spațiul public, cu scopul de a eticheta anticipat un act de justiție drept nedrept, abuziv sau exagerat, înainte ca instanța să se fi pronunțat”, a adăugat DIICOT.

Oficialii DIICOT spun că în cazul de față miza nu mai este doar comentarea  unui litigiu cu implicații politice, ci o anchetă penală aflată în curs, privind persoane vulnerabile. Și din acest motiv, ar trebui să primeze prudența și responsabilitatea discursului public.

„Justiția nu se face prin comunicate politice, postări pe rețele sociale sau declarații cu miză electorală. Dacă există nemulțumiri față de o măsură procesuală, acestea se discută în fața judecătorului, pe baza probelor și a legii. Nu prin etichetări publice, nu prin ironii și nu prin insinuări care urmăresc să creeze presiune asupra procurorilor și judecătorilor.

Atacurile tot mai frecvente și tot mai dure la adresa justiției nu sunt un fenomen colateral. Ele sunt profund nocive pentru o societate democratică. Erodează încrederea publică în instituțiile care trebuie să rămână independente de calculul electoral și lovesc direct în fundamentul statului de drept: separația reală, nu doar declarativă, între puterea politică și autoritatea judecătorească”, avertizează DIICOT.

În opinia DIICOT, un stat democratic nu poate funcționa ”dacă orice anchetă incomodă este prezentată ca răfuială politică, orice măsură procesuală este calificată drept spectacol, iar orice intervenție a justiției este tratată ca un atac”.

DIICOT solicită tuturor actorilor politici să se abțină de la declarații care pot afecta desfășurarea anchetei în curs, pot exercita presiune asupra instanței chemate să decidă asupra măsurilor preventive și pot compromite, în ochii publicului, activitatea instituțiilor judiciare.

„Astfel de declarații, făcute public înainte ca un judecător să se pronunțe în cauză, nu au legătură cu grija pentru adevăr, pentru legalitate sau pentru persoanele vătămate. Au legătură cu miza politică și electorală a momentului, iar justiția nu trebuie transformată în instrument de luptă politică. Protejarea independenței justiției nu este o opțiune, ci o condiție esențială pentru funcționarea unei democrații”, conchide DIICOT, subliniind că justiția nu trebuie transformată într-un teren de confruntare electorală .

„Azilele groazei” de la Bihor

Șase persoane au fost reținute vineri după perchezițiile din Bihor în cazul unei reţele acuzate că, sub paravanul unei asociaţii umanitare, în ultimii șase ani a exploatat sute de persoane vulnerabile, unele cu afecțiuni psihice, aduse din mai multe spitale din ţară. 

Este vorba despre Asociaţia Dumbrava DPG Dumnezeu Poartă de Grijă, al cărui lider este Viorel Pașca, care îngrijește circa 380 de persoane vulnerabile. Acuzațiile din dosar sunt de constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de persoane în formă continuată și complicitate la trafic de persoane în formă continuată.

Liderul asociației, Viorel Pașca, a negat acuzațiile. A afirmat că oamenii „provin de la spitale, primării, poliție și alte instituții din țară, din toate județele țării”.

Tribunalul București urmează să stabilească dacă cei șase inculpați reținuți vor fi arestați preventiv.