Dilema actuală a lui Putin a fost cea mai mare teamă a lui JFK
Reflectând asupra crizei rachetelor din Cuba, președintele John F. Kennedy a avertizat odată că puterile nucleare „trebuie să evite acele confruntări care aduc un adversar în situația de a alege între o retragere umilitoare sau un război nuclear”.
Confruntarea cu președintele rus Vladimir Putin în Ucraina nu reflectă încă lupta care a adus Uniunea Sovietică și Occidentul în pragul Armaghedonului în octombrie 1962.
Dar logica de superputere a lui Kennedy răsună în mod vibrant în timp ce Putin este pus la colț de dezastrul strategic al războiului său, de rezistența eroică a Ucrainei și de un extraordinar sprijin aliat de miliarde de dolari de arme și muniții, scrie CNN.
Președintele Joe Biden, care a declarat tot timpul că scopul său dublu este de a ajuta Ucraina să se apere singură și de a evita o escaladare directă cu Putin, care ar putea duce la un război nuclear, pare să se fi gândit la avertismentul lui JFK.
Și preşedintele francez Emmanuel Macron a spus luni la Strasbourg că, pentru a pune capăt războiului purtat în Ucraina de armata rusă, va trebui să se construiască pacea fără a „umili” Rusia.
Puţin mai devreme, în timpul unui discurs, Emmanuel Macron declarase: „Atunci când pacea va reveni pe pământul european, va trebui să construim noi echilibre de securitate fără a ceda vreodată tentaţiei sau umilinţei, nici spiritului de răzbunare”.
„Pentru că deja, în trecut, au devastat prea mult căile păcii”, a adăugat el, făcând o paralelă cu Tratatul de la Versailles încheiat după Primul Război Mondial, marcat de „umilirea” Germaniei.
La o strângere de fonduri în Potomac, Maryland, luni seară, Biden a mărturisit că este îngrijorat că Putin nu a conceput încă o ieșire din război, în ciuda naturii „calculate” a fostului ofițer KGB.
Între timp, înalți oficiali din domeniul securității naționale recunosc că nu știu încă ce fel de succese ale Rusiei în estul și sudul Ucrainei i-ar permite lui Putin să declare vreun fel de victorie și să oprească războiul.
Reuniune la Casa Alba in criza rachetelor cubaneze Foto: MediaPunch / Shutterstock Editorial / Profimedia
- Citește și: Cum ar mai putea arăta acum „victoria” care să-l mulțumească pe Putin pentru a spera la pace
Strategie în dezacord cu politica SUA?
La urma urmei, scopul declarat explicit al Washingtonului în susținerea Ucrainei este ca Putin să piardă războiul. Biden a cerut Congresului 33 de miliarde de dolari pentru a trimite ajutor militar și de altă natură Ucrainei, iar marți, Camera a votat pentru adoptarea unui proiect de lege de aproximativ 40 de miliarde de dolari. Washingtonul inundă câmpul de luptă cu rachete antitanc și antiaeriene, radare, drone, proiectile de artilerie și obuziere.
Această abordare agresivă a Occidentului, progresul lent al războiului de uzură al lui Putin și lipsa oricărui efort diplomatic pentru a pune capăt războiului înseamnă că este aproape sigur că liderul rus va fi pus și mai mult într-un colț periculos.
Singura opțiune de ieșire a lui Putin în acest moment pare a fi o capitulare și o recunoaștere tacită a faptului că efortul occidental, combinat cu curajul feroce al Ucrainei, a avut câștig de cauză – o poziție care ar fi imposibil de adoptat din punct de vedere politic, potrivit CNN.
Cât de departe ar merge Putin?
Nu există un consens real cu privire la ceea ce ar putea face Putin dacă ar fi disperat.
Mai mulți oficiali americani de rang înalt au exprimat public teama că Putin ar putea ajunge la arme nucleare tactice, cu randament mai mic pe câmpul de luptă, ca alternativă la o înfrângere umilitoare în Ucraina.
Rachete balistice intercontinentale la o parada din Piata Rosie Foto: Yuri Kadobnov / AFP / Profimedia Images
Mathieu Boulegue, cercetător senior la think tank-ul Chatham House din Londra, crede că, după ce inițial a primit informații proaste de la serviciile secrete, Putin este în sfârșit conștient că forțele sale sunt suprasolicitate. El știe acum că, per total, armata sa nu poate face mai mult decât atât. Dar el nu poate fi văzut ca fiind disperat.
„În ceea ce mă privește, el este distructiv, dar nu sinucigaș. Cu excepția cazului în care se dovedește contrariul. Toate scenariile sunt pe masă”, spune Boulegue pentru Al Jazeera.
Deși nu împărtășește viziunea logică și exactă a Washingtonului că pierde războiul, nu există niciun indiciu că este sinucigaș și că ar risca o confruntare nucleară la scară largă prin testarea hotărârii occidentale.
A existat o oarecare ușurare în această privință marți, când directorul Serviciului Național de Informații, Avril Haines, a declarat în fața unei comisii a Congresului că opinia SUA este că nu există „un potențial iminent ca Putin să folosească arme nucleare”.
Iar directorul Agenției de Informații a Apărării, generalul Scott Berrier, a spus că această evaluare cuprinde și dispozitivele tactice sau de pe câmpul de luptă.
Ca să supraviețuiască politic, Putin este obligat să-și izoleze și mai mult țara, să escaladeze și mai mult conflictele, scrie Deutsche Welle. Cât de disperat trebuie să fie, dacă deja amenință cu armele atomice?
Surse: CNN, Al Jazeera, Le Figaro, HotNews.ro
Referințe:
- Tot mai mulți oficiali de la Moscova, îngrijorați de războiul lui Putin: „O greșeală catastrofală”
- De ce este puțin probabil ca Occidentul să oprească războiul lui Putin
- Marile întrebări: Pace sau libertate? Ce alege Occidentul? /Între pericolul unui război nuclear și o Europă dominată de Putin
- Spectrul utilizării armelor nucleare tactice: Ce sunt aceste arme și cum ar putea Rusia să le folosească în Ucraina
- Dmitri Muratov, jurnalist și laureat cu Nobel: „Dacă Putin ia decizia folosirii armelor nucleare, nimeni nu-l poate opri„
INTERVIURILE HotNews.ro