„Din ianuarie sun la clinici ca să-mi fac analizele. Mi se spune să aștept până în iunie-iulie, că nu sunt bani”. Calvarul unui pacient cu scleroză multiplă și diabet 

De trei luni, Eduard Pletea, care are screloză multiplă și diabet zaharat de tip 2, sună la clinici aflate în contract cu Casa de Asigurări de Sănătate, în încercarea de a-și face analizele pentru monitorizarea afecțiunilor de care suferă. Deși, teoretic, analizele de care are nevoie sunt decontate 100% de statul român, i se spune că nu sunt bani: „Plafonul a fost epuizat”.

• „Sun de 3 luni și nu reușesc să găsesc nicăieri fonduri pentru analize decontate”,  spune, într-un dialog cu HotNews, Eduard Pletea, care este și președintele Asociației Pacienților cu Afecțiuni Neurodegenerative din România. 
• „Și nu sunt singurul, mai știu mulți pacienți care sunt nevoiți să plătească, nu au ce să facă”, adaugă el. 
• De altfel, câteva dintre cele mai mari asociații de pacienți din România, reprezentând bolnavii cu afecțiuni autoimune, neurodegenerative, afecțiuni hepatice, diabet, scleroză multiplă sau imunodeficiențe primare au trimis, recent, o scrisoare deschisă către Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate în care spun că unii dintre ei încearcă de peste 4 luni, fără succes, să acceseze analize medicale decontate prin Casa de Asigurări de Sănătate.
• HotNews a întrebat atât Casa Națională de Asigurări de Sănătate, cât și Ministerul Sănătății ce măsuri au în vedere pentru a rezolva această situație și pentru a asigura accesul pacienților la investigații medicale decontate. Răspunsul celor două instituții nu a venit, până la momentul publicării acestui articol. 

„Mi s-a spus că pot face analize doar dacă plătesc”

Lui Eduard Pletea, mare parte din clinicile private la care a sunat, care au contract cu Casa Națională de Sănătate, i-au transmis că poate face analize doar dacă le plătește. Altele i-au spus că le pot face cu coplată: să achite 50% din valoarea analizelor. Deși aceste analize pot fi decontate integral. 

În 1 aprilie, el a sunat din nou la câteva clinici, sperând să se poată programa. Face acest lucru din luna ianuarie.  I s-a spus că ar putea fi posibil să facă analize decontate integral abia în iunie – iulie, când este așteptată o suplimentare bugetară pentru analizele decontate.

„Dacă pe data de 1, când teoretic se alocă fondurile de la Casa de Asigurări de Sănătate, ei (angajații clinicilor – n.red.) spun, la ora 9 dimineața, că nu au fonduri nici măcar ca să facă analize în luna mai, ci aș putea abia în iunie – iulie să mă programez la ei…”, spune el, în dialogul cu HotNews. 

În plus, „nici nu pot să stau să sun zi de zi la toate clinicile private, să văd dacă au fonduri sau nu. Ar trebui să fie undeva centralizați toți furnizorii de servicii medicale în contract cu CNAS și să vezi care are disponibilitate pentru analize decontate, nu să stai să suni la fiecare dintre ei în fiecare zi”, afirmă el.

Mai mult, a fost nevoit să facă și un drum în plus la medicul de familie. Biletul de trimitere pentru analize decontate, emis în luna ianuarie și valabil timp de 3 luni, a expirat. Acum a fost nevoit să se întoarcă la medicul de familie, pentru a anula vechiul bilet și a-i fi emis unul nou. Dar nu știe dacă va avea unde să îl folosească. 

„Risc să mi se agraveze starea”

Analizele de care are nevoie Eduard Pletea sunt pentru monitorizarea diabetului de tip 2 și costă 700 – 800 de lei. 

El spune, în dialogul cu HotNews, că va alege, cel mai probabil, să le plătească, „din puținul pe care îl am”, pentru că are nevoie să își monitorizeze boala: „Nu pot să stau după CNAS, când alocă fonduri, pentru că risc să mi se agraveze starea. Se pare că nimănui nu îi mai pasă”.

La analizele pentru diabet se adaugă un RMN pentru monitorizarea sclerozei multiple, pe care trebuie să îl facă anual. RMN-ul costă 2.000 de lei fără substanță de contrast. Cu substanță de contrast, depășește această sumă.

Asta, în condițiile în care, spune Eduard Pletea, o cercetare făcută în anul 2023 de asociația de pacienți arată că una din trei persoane cu scleroză multiplă câștiga sub 2.000 de lei lunar: „De unde să își permită persoana respectivă monitorizare, pentru a își putea să își gestioneze boala cum trebuie?”

„Mergi în orb și nu știi ce se întâmplă cu corpul tău”

Începând din anul 2021, pacienții cu afecțiuni cronice grave au beneficiat de RMN și alte investigații în regim Monitor: în baza biletului de trimitere cu codul Monitor, puteau face investigații medicale în regim de urgență, în câteva zile. Chiar dacă plafonul lunar pentru analize gratuite era epuizat de clinica respectivă, investigațiile Monitor erau decontate pe o factură separată. 

Dar anul trecut, Casa de Asigurări de Sănătate și Ministerul Sănătății au decis ca un pacient să aibă dreptul la o singură investigație Monitor de același tip, decontată în regim de urgență, pe an. 

Cum nu există însă un sistem prin care să se poată monitoriza dacă un pacient este la prima astfel de investigație în anul respectiv sau a făcut mai multe, clinicile evită să le mai ofere, spune Eduard Pletea: „Ca să fie siguri că CNAS nu le anulează decontul, nu mai oferă analize Monitor. Unele clinici pun pacienții să scrie o declarație pe proprie răspundere că nu au mai făcut investigația respectivă în regim Monitor în acest an. Dar altele nu mai oferă deloc”.

Eduard Pletea spune că analizele Monitor, introduse în anul 2021, „ofereau o monitorizare permanentă și scădeau riscul ca un pacient să devină un cost permanent, să ajungă să aibă o dizabilitate. Pentru că un pacient cu dizabilitate ajunge un cost permanent al societății. Un cost pe care România îl va plăti pe termen lung, în loc să investim și să facem partea de prevenție”.

Tot datorită acestor analize, adaugă el, întârzierea în diagnosticarea sclerozei multiple a scăzut la o medie de 3,5 ani, de la 6 – 7 ani, anterior. 

„Sunt foarte multe variabile, de necontrolat, atunci când mergi în orb și nu știi ce se întâmplă cu corpul tău: dacă progresează boala sau nu. De aceea este nevoie de monitorizare atentă, continuă, din timp. E regretabil să nu putem să monitorizăm și să prevenim dizabilitatea. Atâta timp cât există degenerare și există progresie, de acolo nu mai ai cum să te întorci, să recuperezi ce ai pierdut. De aceea este important să nu pierdem. Sau să pierdem cât mai puțin. Și de aceea e importantă monitorizarea”, afirmă reprezentantul pacienților cu scleroză multiplă. 

Mai ales că, adaugă el, în multe cazuri este vorba despre pacienți tineri, aflați la vârsta activă. 

„Se traduce direct în suferință”

Șapte asociații de pacienți care reprezintă bolnavii cu afecțiuni autoimune, neurodegenerative, afecțiuni hepatice, diabet, scleroză multiplă sau imunodeficiențe primare au trimis, recent, o scrisoare deschisă către Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate. 

Ei cer „asigurarea unui acces predictibil și real la analize decontate”, în condițiile în care „în mod repetat, încă din prima zi a lunii, fondurile sunt deja consumate”. 

Pentru pacienți, „acest lucru înseamnă fie amânarea unor investigații esențiale, fie suportarea costurilor din propriul buzunar”, explică reprezentanții ONG-urilor care le apără drepturile

În plus, ei atrag atenția că „situația este agravată de modificările legislative intrate în vigoare la 1 ianuarie 2026, prin care decontarea investigațiilor de tip Monitor a fost limitată la o singură investigație pe an pentru fiecare pacient. Această schimbare, deși aparent administrativă, a avut un impact major în practică: numărul investigațiilor a scăzut cu aproximativ 47% în ianuarie 2026 comparativ cu media trimestrului anterior”. 

Pentru anumite patologii, spun reprezentanții pacienților, în special cele neurologice, cardiovasculare, cerebrovasculare, hepatice, dar și cele imunologice, „această limitare este profund inadecvată. Aceste boli necesită monitorizare repetată într-un interval scurt de timp, pentru evaluarea progresiei, ajustarea tratamentului și prevenirea complicațiilor severe”.

În absența investigațiilor de monitorizare a bolii, crește riscul de agravare a afecțiunii, crește numărul spitalizărilor de urgență și cresc costurile pe termen lung pentru sistemul de sănătate, arată ONG-urile de pacienți.

De asemenea, se mai arată în scrisoare, „lipsa unor clarificări privind implementarea acestor modificări a generat haos: furnizorii aplică reguli diferite, pacienții sunt trimiși înapoi la medici pentru refacerea biletelor de trimitere, iar unii furnizori refuză investigațiile”. 

„Această tăcere administrativă se traduce direct în suferință pentru pacienți”, mai spun ONG-urile care apără drepturile bolnavilor cu afecțiuni cronice grave.