Din rechizitoriul procurorilor: Cum ar fi incercat Sorin Ovidiu Vantu sa mituiasca autoritatile indoneziene in cazul Nicolae Popa
Despre ajutorul financiar acordat de Sorin Ovidiu Vantu lui Nicolae Popa s-au scris multe in presa dupa arestarea omului de afaceri. Mai putine s-au scris, insa, despre ajutorul de „ordin moral” pe care SOV i l-ar fi acordat lui Popa, trimitand in Indonezia un intermediar care sa se ocupe de situatia sa. Din rechizitoriul facut public joi de catre procurori reiese ca Vantu ar fi incercat, printr-o persoana inca neidentificata, sa apeleze la „serviciile” unor autoritati indoneziene pentru a-l elibera pe Popa, iar in caz ca nu ar fi reusit, sa creeze dificultati in demersurile de extradare. In plus, la un moment dat, Alexandru Stoian, unul dintre oamenii arestati in septembrie alaturi de Vantu, spune ca omul de afaceri ar fi luat in calcul si o reintoarcere a lui Nicolae Popa in tara pentru care „a aranjat la…IML, a aranjat cu avocatii” si „in 6 luni e ok”.
Potrivit rechizitoriului, „actele materiale de ajutor si sprijin acordat” lui Nicolae Popa au constat in „actiuni comisive materiale si de ordin moral si s-au concretizat prin ajutor banesc in cuantum de 50.000 euro acordat in perioada octombrie – noiembrie 2009, ajutor banesc in cuantum de 20.000 euro si bilete de avion acordate in luna decembrie 2009 si ajutor de ordin moral materializat in trimiterea in lunile decembrie 2009 – ianuarie 2010, in Indonezia a unei persoane de incredere” care sa-l ajute pe Popa sa iasa din inchisoare.
Procurorii mentioneaza in rechizitoriu ca ajutorul de ordin moral a venit din partea lui Sorin Ovidiu Vantu, Alexandru Stoian si un intermediar care a ramas neindentificat. Omul de legatura din Indonezia urma sa primeasca sume de bani pentru indicarea carora era folosit termenul de „cisterne” si care urmau sa ajunga la persoane influente care pot gasi „niste solutii” prin care Nicolae Popa sa fie eliberat cat mai curand din arestul politiei indoneziene si sa continue sa se ascunda acolo, iar in caz ca nu ar fi reusit sa-l elibereze pe Popa, sa creeze dificultati in demersurile de extradare.
„Punerea la dispozitie a unor sume semnificative de bani permitea persoanei condamnate sa isi asigure intretinerea, pentru a nu fi nevoit sa revina in Romania. Totodata, asa cum rezulta din afirmatiile infractorului Popa Nicolae, o parte din aceasta suma era destinata unei terte persoane, posibil un oficial indonezian, la care se refera cu termenul „generalul”, care ii putea asigura protectia”, se arata scris in rechizitoriu.
Folosind un limbaj cifrat, omul de legatura din Indonezia i-ar fi transmis lui Stoian evolutia lucrurilor de acolo, iar acesta din urma le-ar fi comunicat mai departe lui Sorin Ovidiu Vantu.
„02.01.2010, la ora 16:34:21, Alexandru Stoian ia legatura cu un domn, aflat la postul telefonic, (Mobil Indonezia).
Domnul: Nu stiu cum… Daca ai stii tu sa nu uiti. Bai, chestia e asa. In primul rand, as vrea totusi sa vorbesc cu el, daca ar putea. Daca nu poate, oricum, iti spun tie. Am senzatia ca suntem intr-un cerc. Deci, pe 31 la pranz ne-am intalnit cu cel care trebuie sa rezolve si aveam toate. Deci, de seara se discutase ca fie pe 31, fie luni acuma pe 4, e rezolvata treaba. Ne-am intalnit pe 31 la pranz. Mi-a zis: gata, treaba este asa si asa. Trebuie sa fiti pregatiti luni sau marti cu cheterul(?) (…) E OK, luni sau marti cand imi spui, ai jumatate. Intr-o saptamana, maxim 10 zile, vine restul. S-a suparat foarte tare in momentul ala. A zis: pai, stai putin, ca ai spus ca trei saptamani. Deja luni sunt trei saptamani. In momentul ala s-a ridicat de la masa si a plecat. S-a intors dupa doua ore si a zis: imi pare rau, mai dureaza o saptamana, 10 zile pentru ca, bine, este adevarat, sunt implicate patru institutii in chestia asta, zice. Mai avem nevoie de scrisori de la inca doua institutii. O scrisoare ca totul este OK. Bine, treaba este cu scrisori de la institutii si scrisorile trebuie, cum se spune, trebuie unse, stii?
A.Stoian: Da.
Din rechizitoriu se intelege ca Sorin Ovidiu Vantuar fi avut retineri in a trimite bani intermediarului din Indonezia, propunand ca suma sa fie livrata in transe, inainte si dupa eliberarea lui Nicolae Popa. Intermediarul ar fi explicat ca „intelegerea” cu partile indoneziene prevede livrarea banilor intr-o singura transa.
- „02.01.2010, la ora 18:45:08, la postul telefonic se primeste urmatorul mesaj scris de la postul telefonic (Mobil, Indonezia): „Nu stiu daca am reusit sa ma fac inteles. Daca n-am toata motorina in cateva zile, nu pot rezolva nimic. Si fara grija: eu nu livrez pana nu am deja pachetul langa mine. Va pup„.
- „04.01.2010, la ora 16:20:47, Alexandru Stoian de la un post telefonic contacteaza un domn aflat la postul telefonic (Mobil Indonezia):
ALEXANDRU STOIAN: Asculta-ma cu atentie: tu ai fost trimis acolo ca sa rezolvi o chestie cu alea 3 cisterne, sa-l scoti si dupa care sa dai restul de cisterne. Si ceva se intampla. Adica nu-i place ce se intampla.
INTERLOCUTOR: Nu-i place ce se intampla?
ALEXANDRU STOIAN: Da. Ca ai avut sau ai cele 3 cisterne si n-ai reusit sa-l scoti pana acum si considera ca ceva se intampla, ceva neplacut. Acum, zice asa: daca consideri ca nu poti sa faci ceva acolo, putem sa aranjam lucrurile in felul urmator. Primesti tu cisternele intr-un alt cont si trimitem pe cineva sa se ocupe de chestia asta. Si ne ocupam pe urma de restul. Si de tine si de tot.
INTERLOCUTOR: Lucrurile nu stau asa. Deci in primul rand regret foarte tare ca nu a reusit sa discute cu mine. In al doilea rand, chestiunea este asa. Zic, nu a reusit sa discute el cu mine. Dar asta este. Discutam noi doi si tu ii transmiti ceea ce spun eu. Inteleg ca este nelinistit si ca nu-i place ca nu s-a rezolvat treaba pana acum, dar discutia mea cu oamenii la inceput nu a fost ca voi da pe transe. Eu cand le-am spus lor la inceput ca voi da jumatate si jumatate peste 3 saptamani, initial au zis: este ok, nicio problema. Intre timp, cele 3 saptamani s-au scurs. Eu cand m-am intalnit cu ei pe 31 si s-a pus problema ca pe 31 se rezolva treaba, sa am grija ca luni dimineata, de fapt astazi, la prima ora sa fiu pregatit cu tot ce trebuie, eu am spus da, voi fi pregatit cu jumatate, iar jumatate intr-o saptamana, maxim 10 zile. Si in momentul ala, oamenii s-au sculat si au spus: nu. Ai spus in 3 saptamani. Luni sunt deja 3 saptamani. Deci nu exista. Dupa care s-a ridicat frumusel, a plecat, s-a intors peste 2 ore si mi-a spus imi pare rau, nu se poate rezolva decat intr-o saptamana, maxim 10 zile. Eu ce sa inteleg? Nu se poate. Oricum, am reusit sa obtin deal-ul ca primesc pachetul si apoi livrez. Ceea ce iarasi este o realizare mare.
INTERLOCUTOR: Deci trebuie sa mai stie ca avem la nivelul 1 si 2 si celelalte 2 institutii care sunt implicate si care trebuie sa ne dea o scrisoare prin care sa-si nege competenta ca sa-i acopere pe astia principali.”
- 04.01.2010, la ora 18:00:28, ALEXANDRU STOIAN de la un post telefonic contacteaza UN DOMN aflat la un post telefonic (Mobil Indonezia):
ALEXANDRU STOIAN: Uite, am transmis si a zis asa: ca sa le spui ca imediat dupa ce ii da drumul, primeste si cealalta parte ca oricum sunteti la mana lor. Intelegi? N-are rost sa-si faca griji.
INTERLOCUTOR: Exact asta am spus si eu, ca nu trebuie sa-si faca griji pentru ca suntem la mana lor. Deci asta am spus in permanenta.
ALEXANDRU STOIAN: Da, stiu. Asta i-am transmis. Si atunci a zis asa, ca imediat cum ii da drumul, iti trimite si transa a doua.
INTERLOCUTOR: Ce pot sa mai zic, ma, frate? M-ati pus intr-un cerc din care nu pot sa ies. Eu trebuie sa sparg cercul intr-un loc si nu stiu unde sa-l sparg. Ma gandeam ca-l sparg la el. El nu vrea sa-l sparga, asta este. Sper sa reusesc sa-i conving si ceea ce au spus ei acum, ca mai e o saptamana, 10 zile…bine, e legata de 2 scrisori. Eu stiu treaba asta: la una se lucreaza deja. Urmatoarea, sa vedem cand apare, in cateva zile. Deci eu stiu ca e legata de acele scrisori. Dar in acelasi timp, imi este teama sa nu ma amane pur si simplu pentru ca stiu ca nu sunt pregatit. Iar ca eu sa mint, sa spun ca sunt pregatit si sa nu fiu, asta n-o voi face. Deci eu voi spune, exact asa cum ai spus si tu, cum a spus si el.”
- 06.01.2010, la ora 12:36:19, la un post telefonic se primeste urmatorul mesaj scris de la postul telefonic (Mobil, Indonezia): „Ziua buna din nou. Cand am plecat am avut niste puncte trasate pe care le-am indeplinit. Nu a fost interogat de nimeni. A refuzat orice contact cu ambasada, deci nici vorba de deal cu ei. Cooperarea de care s-a zis in presa este in sensul ca ramane la dispozitia pol… Asta pana cand dosarul moare incet… De asemenea nu a fost trimis acasa la urgenta si nici nu va fi trimis. Asta este ceea ce am realizat. Si in final procesul de extradare il vom castiga si nu-l vor mai putea cere in veci. Dar avem nevoie de motorina. Si sa nu uite ca in toata aceasta luna s-a consumat… Destul de mult. Asa ca repet: nimeni nu pacaleste pe nimeni. Deci porniti livrarile de maine si sa aiba incredere in noi ca stim ce facem…„
- 13.01.2010, la ora 15:49:38, Alexandru Stoian de la un post telefonic este contactat de UN DOMN aflat la postul telefonic (Jakarta), de la care primeste urmatorul SMS: „Seara buna. Acum am iesit dintr-o noua intalnire. De data asta mi s-a spus clar: totul este pregatit. Fac dovada ca am toata motorina si primesc pachetul. E timpul s-o rezolvam. Nu merge altfel. Nu vor sa auda de nici o alta amanare si deja e f. Tarziu. Incep deja sa ne trateze ca neseriosi si exista riscul sa nu mai discute. Si pe mine ma cauta politia pe acasa deja. Si aici se complica treaba cu fiecare zi. Multumesc”
De-a lungul conversatiilor publicate in rechizitoriu se observa cum persoana intermediara din Indonezia incearca sa vorbeasca direct cu omul de afaceri Sorin Ovidiu Vantu, iar Stoian ii spune la un moment dat ca nu se poate si ca „are timbrul vocal dat in urmarire”.
Tot din discutiile telefonice reiese ca Sorin Ovidiu Vantu ar fi luat in calcul si o reintoarcere a lui Nicolae Popa in tara pentru care „a aranjat la…IML, a aranjat cu avocatii” si „in 6 luni e ok”.
- 13.01.2010, la ora 17:48:23, Alexandru Stoian de la un post telefonic ia legatura cu UN DOMN aflat la un post telefonic, cu care poarta urmatorul dialog:
A.STOIAN: Zice asa : ‘Noi am facut o intelegere! Dupa ce iese, imediat primesti ceea ce trebuie sa primesti”.
DOMN: Eu am inteles ca asta este dorinta lui, dar nu merge asa, mai oameni buni! Deci nu reusesc! Deja am doua termene pe care le-am depasit (…)
A.STOIAN: Tot comportamentul tau i se pare suspicios. Si mi-a zis asa: „daca e, trimitem pe altcineva!”. Pui banii aia intr-un cont si vine altcineva si se ocupa de situatia de acolo.
DOMN: Chestia asta cu altcineva sa o uite, da?! (…) Pai ce Dumnezeu, mai fratilor! Nu intelegeti?! Nu se poate! Oamenii astia sunt altfel decat noi! M-am chinuit cat am putut! Au fost doua termene: unul de 3 saptamani, unul de 10 zile. Initial a zis da, dupa ala de 10 zile. Da, se poate, 2-3 zile, chiar te anunt cu 2 zile inainte. Ti-amintesti ca ti-am spus asa?
A.STOIAN: DA.
DOMN: Te anunt cu 2 zile inainte. M-a anuntat cu 2 zile inainte. Ce sa fac, mai fratilor?! Sunt in cerc: el nu vrea, ca i se pare ca-l pacalesc eu sau il pacaleste frate-meu; astia nu vor pentru ca, normal, cine suntem noi pentru ei? Totul e pe bani aici! Deja suntem neseriosi! N-o sa mai avem cu cine sa discutam. Sunt inspectii in inchisori, fiindca traiesc cei cu bani in lux. Au dat jos un director de la o inchisoare, ieri. Este nasol! Sa trimita acum, sau ratam tot, in mama ei! Sau sa ma sune el pe mine, sau pe frate-meu. Are numarul, sa sune! Va rog frumos, nu ne mai purtati asa!
(…) A.STOIAN: N-are cum! Nu! E timbrul vocal dat in urmarire! (…)
A.STOIAN: Si mai avea ceva, zice: „daca nu, vine acasa si in 6 luni este o.k”. Fara nici un fel de problema! A aranjat la…IML, a aranjat cu avocatii.
DOMN: Povestea e complicata…o.k., hai s-o lasam, ca stim cum este! Atata timp cat Basescu e calare pe el, pe al nostru, asta mare, nu vad eu cum noi, astia mici, putem sa ne scoatem in 2-3-6 luni! Deci, nu este! Am muncit pana acum, am reusit ceva, hai sa nu ne batem joc! N-am avut nicio in intelegere, a fost totul in fata lui.”(…)
DOMN: A fost dorinta lui, asta este modul de lucru. Nu avem cum sa facem altfel! Nu are incredere, are senzatia ca-l pacaleste cineva. Daca el crede ca eu ma joc cu viata lui frate-meu, inseamna ca chiar, nu stiu, mi-e greu sa calific! Deci nu se poate asa ceva! Este ultima chestie cu care m-as juca! Sa uite aia cu trimite pe altcineva! Nu cunoaste locul, nu stie oamenii, nu stie nimeni cum se procedeaza aici! Nici eu nu le stiu pe toate, de-asta am aici 2-3 oameni care ma ajuta, il am pe el acolo, cu care comunic in fiecare zi, vorbim la telefon de 10 ori pe zi! Schimbam numerele la cate 2-3 zile, ca sa nu ne prinda astia!”
- 3.01.2010, la ora 20:01:58, Alexandru Stoian de la un post telefonic ia legatura cu UN DOMN aflat la alt post telefonic, cu care poarta urmatorul dialog:
„A.STOIAN: Uite despre ce este vorba: ca atunci cand am zis ca problemele acolo…si ti-am zis ca se misca suspicios, nu se referea la tine sau la ceva de neincredere! Se referea la partea cealalta. Intelegi? Fiindca isi face griji atat pentru tine, cat si pentru… ca se pot intampla si pentru alte chestii mai mici nenorociri mari! Intelegi la ce ma refer?
DOMN: Inteleg la ce te referi si stiu exact la ce ne expunem. Dar stai linistit, sa stea si el linistit, ca avem toate masurile de siguranta. Ne-am angajat body – guarzi. (…) Deci nu este nici un fel de problema. Nu ma deranjeaza ca vine el, intelegi? Oricum, noi avem body-guarzi de aici din politie, din…
A.STOIAN: Da, stai! nu vorbim despre asta! Asta e! Eu ti-am spus doar ce si cum! O.K.?
DOMN: Da, in sensul ca suntem protejati, deci este O.K. Da?”
- 18.01.2010, la ora 17:39:17, Alexandru Stoian de la un postul telefonic la legatura cu un domn, aflat la postul telefonic, Indonezia :
„(…) Alexandru Stoian : Sunt convins. Uite ca cisternele au plecat si ce sa spun, astept numai vesti bune (…)”.