Sari direct la conținut

Dintr-un total de 155 de milioane de vaccinări anti-Covid în Germania, au fost depuse 1.219 de cereri de despăgubire pentru efecte secundare / Doar 18 cereri au fost admise

HotNews.ro
Coronavirus Germania, Foto: Frank Hoermann/SVEN SIMON / AFP / Profimedia
Coronavirus Germania, Foto: Frank Hoermann/SVEN SIMON / AFP / Profimedia

Dintr-un total de 155,4 milioane de vaccinări împotriva Covid făcute în Germania, au fost depuse 1.219 cereri de despăgubire pentru efecte secundare, ceea ce ar însemna o cerere la fiecare 127.500 de vaccinări. Doar 54 au primit răspuns: 30 au fost respinse, 18 admise, 3 transferate pe motiv de competență și una soluționată, scrie Il Fatto Quotidiano, potrivit Rador.

Mass-media nu dă informaţii asupra stadiului celorlalte pretenții, nici despre entitățile și motivele concrete ale despăgubirii. E ceea ce reiese dintr-o cercetare efectuată până la 13 ianuarie 2022 în cele 16 landuri de către Neue Osnabrücker Zeitung (NOZ) și preluată de ZdF.

În general, dreptul la o indemnizaţie pentru asistență (Versorgungsleistungen) este prevăzut de legea germană de protecție a vaccinurilor (Impfschutzgesetz) doar atunci când cineva suferă daune de sănătate sau economice într-o măsură semnificativ mai mare decât cele care decurg din reacția normală dorită la imunizare (adică dureri de cap, dureri musculare la braţ, febră sau altele asemămătoare) şi care au o legatură dovedită cu aceasta.

Despăgubirea este recunoscută doar atunci când prejudiciul durează minimum șase luni, iar consecințele depășesc cel puțin gradul 30 de pe scala GdS (Grad der Schädigungsfolgen) care enumeră bolile și disfuncțiile compensabile. Nu există date statistice, dar se evaluează probleme precum tromboza și miocardită sau neurologice, precum pareza sau sindromul Guillain-Barré, și unele dermatite.

Evaluarea pentru a recunoaște dacă persoana respectivă are dreptul la despăgubire este legată de verificarea aprofundată – care durează mult timp – a legăturilor directe dintre daunele reclamate și vaccinare.

Benjamin Vrban de la Zentrum Bayern Familie und Soziales a confirmat pentru ilfattoquotidiano.it că în Bavaria au fost prezentate 253 de cereri (NOZ din 13 ianuarie raporta 238, indicându-le în orice caz ca fiind majoritatea): cu toate acestea au fost închise numai 9 dosare și doar în 4 cazuri cererile au fost aprobate, în timp ce alte 3 au fost respinse și 2 retrase. Carsten Duif de la Ministerul Muncii, Sănătății și Afacerilor Sociale din Renania de Nord-Westfalia (MAGS) a recunoscut că pe teritoriul său au fost depuse 203 cereri, fiind procesate doar 2 (potrivit NOZ numărul cererilor era 188 şi 8 admise), recunoscându-se dreptul reclamantului la despăgubire pentru reacțiile imediate vaccinării, indubitabile din punct de vedere medical, dar a căror entitate nu a fost definită. Duif a explicat că „despăgubirile pot fi admise doar dacă medicul care a efectuat vaccinarea nu a respectat regulile în vigoare conform practicii medicale” și dacă reacțiile nedorite durează cel puțin șase luni. NOZ din 13 ianuarie a mai precizat că alte 102 cereri au fost depuse în Saxonia Inferioară și 101 la Berlin, niciuna dintre acestea fiind admisă.

Cât e despăgubirea minimă lunară

Din motive de confidențialitate, Benjamin Vrban nu a precizat cuantumul despăgubirii și vârsta beneficiarilor; Duif a mai menționat generic că beneficiarii din landul Renania de Nord Westfalia, au între 18 și 71 de ani. În principiu însă – explică Vrban – legea prevede dreptul la o pensie minimă între 156 și 811 euro pe lună.

În funcție de gravitatea și condițiile economice ale persoanei îndreptățite, se pot adăuga până la încă 811 euro pe lună, sumele fiind indexate ulterior la inflația anuală. De asemenea, pot fi acordate contribuții la tratamente și terapii de reabilitare și în cazuri concrete, poate fi avută în vedere chiar compensarea reducerii veniturilor provenite din muncă. Cazul extrem al unui copil care a suferit leziuni grave ale creierului și a avut nevoie de asistență continuă s-au putea soluţiona din punct de vedere economic cu o compensaţie de până la 15.000 de euro pe lună, pe lângă alte sume necesare terapiilor. Durata procedurilor de compensare – pe lângă observarea timp de cel puțin șase luni a afecţiunilor provocate de vaccinare– depinde de momentul prezentării informațiilor medico-terapeutice și de întocmirea unui raport medical specific. Mai mult, se urmărește verificarea datelor privind vaccinarea, dacă aceasta a fost recomandată public, și în comparație cu efectele secundare cunoscute, dacă există o cauzalitate care depășește coincidența în timp.

Abia atunci se stabilește gradul de compensare și entitatea economică. Paul-Ehrlich-Institut, responsabil pentru siguranța vaccinurilor, a declarat în ultimul său raport de la sfârșitul lunii decembrie că „în stadiul actual al cunoștințelor, efectele secundare grave sunt foarte rare și nu modifică raportul risc-beneficiu al vaccinărilor la o boală”.

Între timp, Institutul Robert Koch și Asociația Germană de Medicină Intensivă DIVI, evaluând internările din perioada 14 decembrie – 12 ianuarie a circa 9 mii de pacienți Covid în secțiile de medicină de urgență, a constatat că 62% erau nevaccinați, alți 10% aveau protecție insuficientă și doar 28% au avut protecție completă sau chiar trei doze de vaccin.

În Germania, aproximativ 72% din populație a primit două doze de vaccin și 45% trei; Comisia permanentă germană de imunizare (Stiko) a sugerat joi ca adolescenţii cu vârste cuprinse între 12 și 17 să primească şi ei a treia doză de vaccin. Potrivit datelor RKI, infecțiile cu Omicron reprezintă 73,3% din totalul cazurilor Covid, oraşul Bremen fiind pe primul loc, cu 96% din cazuri; însă potrivit directorului RKI, Lothar Wieler, în câteva zile varianta Omicron va anihila complet Delta. Incidența săptămânală la suta de mii de locuitori a crescut din nou, sâmbătă, 15 ianuarie, fiind acum de 497,1. Ministrul sănătății, Karl Lauterbach (SPD) a declarat vineri că măsurile deja luate au totuşi succes și infecțiile din Germania se dublează mai lent, în 6,5 zile și nu în 4,5, ca înainte. Totuși, el a avertizat că în fața existenței a aproape trei milioane de nevaccinați cu vârste peste 60 de ani, decesele vor crește din nou și este probabil ca măsurile de reducere a contactelor personale să fie înăsprite. În schimb, Saxonia, care are acum cele mai puține cazuri și-a relaxat temporar restricțiile.

Dezbaterea privind necesitatea obligativităţii vaccinării anti-Covid continuă. Președintele STIKO, Thomas Mertens, s-a declarat împotrivă și Comisia de etică germană a precizat că oportunitatea depinde de persistența situației pandemice. Cu toate acestea, guvernul rămâne ferm în planul său de a obliga populaţia, chiar dacă – așa cum reproșează CDU – pentru a evita un posibil rezultat negativ nu va propune propriul text de lege semnat de ministrul sănătății Karl Lauterbch (SPD). La Bundestag, unde va fi discutat la sfârșitul lunii ianuarie, se conturează deja de-acum trei tabere diferite, una complet împotrivă, o a doua favorabilă vaccinării obligatorii începând cu vârsta de 18 ani, după cum a reiterat și Olaf Scholz, și în final, una care consideră că vaccinul trebuie să fie obligatoriu doar pentru persoanele de peste 50 de ani. Mai mult, în domeniul sănătății (unde vaccinul este deja obligatoriu) nu s-a clarificat încă modul în care spitalele vor trebui să se comporte cu personalul care după 15 martie nu își declară statutul de vaccinare. Între timp, Lauterbach, în fața creșterii cererilor de teste moleculare, a dispus ca prioritate să fie acordată personalului sanitar.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro