Directorii companiilor tech spun că AI înseamnă mai puțină muncă pentru toți. Angajații lor dezvăluie ceva cu totul diferit

Directorii companiilor care investesc sute de miliarde de dolari pe an în dezvoltarea diverselor instrumente de inteligență artificială susțin de ani de zile că, în cele din urmă, această tehnologie va face ca oamenii să petreacă mai puțin timp muncind, relatează BBC.

În urmă cu patru ani, un director de inginerie de la Google spunea că inteligența artificială va face posibilă o săptămână de lucru de patru zile până în 2025.

La începutul acestui an, OpenAI le-a recomandat oficial firmelor cu care lucrează să înceapă să testeze o săptămână de lucru de patru zile (fără nicio modificare a salariului). Compania a adus ca argument că inteligența artificială va putea în curând să accelereze atât de mult munca oamenilor încât lumea corporativă ar trebui să înceapă să se pregătească.

Cu toate acestea, un fost angajat tehnic al OpenAI, care a părăsit compania anul trecut, a declarat pentru BBC că firma nu a testat niciodată în perioada în care el lucra acolo săptămâna de lucru de patru zile pe care le sugerase altora să o încerce.

„Te duci la muncă sâmbătă sau duminică doar ca să recuperezi sau să te asiguri că lucrurile nu s-au stricat”

În schimb, fostul angajat a descris o cultură a muncii adesea epuizantă, caracterizată de frecvente „ședințe de criză”, muncă în weekend și evaluări ale performanței „super nemiloase”, în urma cărora colegii erau concediați brusc.

„Te duci la muncă sâmbătă sau duminică doar ca să recuperezi sau să te asiguri că lucrurile nu s-au stricat”, a spus persoana respectivă.

Și alte companii au promovat ideea că inteligența artificială va reduce în mod real numărul de ore pe care oamenii trebuie să le muncească, fie că acest lucru va fi în avantajul lor, fie că nu.

Anthropic, cel mai mare rival al OpenAI, s-a lăudat că popularul său instrument de programare și chatbotul Claude este capabil să lucreze singur timp de șapte ore fără pauză, aproape o zi întreagă de lucru într-o companie.

Mark Zuckerberg de la Meta a spus că firma sa se află în perioada în care „inteligența artificială începe să schimbe dramatic modul în care lucrăm” și că astfel de instrumente permit unui număr mult mai mic de angajați să realizeze mai multe decât ar fi putut vreodată înainte.

Meta a concediat între timp unul din zece angajați, iar Dario Amodei, directorul general al Anthropic, a avertizat că, pe măsură ce instrumentele AI devin inevitabil mai productive, acest lucru ar putea duce la pierderi și mai ample ale locurilor de muncă.

În ciuda acestor afirmații, angajații din interiorul acelorași companii de tehnologie – care nu doar dezvoltă, ci și folosesc instrumentele de inteligență artificială despre care se presupune că vor prelua cel puțin o parte din munca oamenilor – spun că lucrează mult mai mult decât săptămâna obișnuită de 40 de ore în cinci zile.

„Sprinturi” în companiile de tehnologie

Angajații din sectorul tehnologic din SUA sunt de obicei bine plătiți, iar în alte domenii, precum investițiile bancare, dreptul și medicina, oamenii lucrează adesea și ei multe ore. Cu toate acestea, o zi de lucru de 14 ore nu a fost întotdeauna norma în industria tehnologică. Ani la rând, un program de birou de la 9:00 la 17:00 era mai obișnuit.

Însă fostul angajat al OpenAI a spus că lucra cel puțin 70 de ore pe săptămână, mult mai mult decât lucrase în slujbele sale anterioare din domeniul tehnologiei. Persoana lucrează acum la un startup axat, de asemenea, pe inteligență artificială și spune că echilibrul dintre viața profesională și cea personală s-a îmbunătățit, lucrând aproximativ 50–60 de ore pe săptămână, „în afara sprinturilor”.

Un „sprint” este termenul folosit pentru o perioadă obișnuită în companiile de tehnologie în care oamenii lucrează multe ore în săptămânile premergătoare lansării unei funcții sau a unui produs nou.

În interiorul companiilor de inteligență artificială și al marilor companii de tehnologie care lucrează frenetic la proiecte AI, însă, aceste sprinturi pot fi extreme.

La OpenAI și Anthropic, de exemplu, sprinturile pot dura multe săptămâni și pot depăși 90 de ore de muncă într-o perioadă de șapte zile, au declarat pentru BBC numeroși angajați din domeniul tehnologiei.

Niciuna dintre cele două companii nu a răspuns solicitărilor BBC de a comenta.

„Recrutați cu forța”

La Meta, angajații au relatat că anul acesta au fost mutați brusc în echipe care desfășurau proiecte de inteligență artificială considerate urgente. Un fost angajat și unul care încă lucrează la companie au numit situația „recrutare”, deoarece oamenilor nu li s-a oferit posibilitatea de a alege.

„Pur și simplu te mută acolo”, a spus fostul angajat. „Nu poți spune ‘nu’ – sau, dacă o faci, trebuie să demisionezi”, a subliniat acesta.

Persoana a spus că, deși Meta a început să renunțe treptat la această abordare strictă de tipul „accepți sau pleci”, situația a stat cu totul diferit până recent.

Programul de lucru în aceste echipe de la Meta este adesea foarte lung, angajații lucrând până noaptea târziu, în weekend și având sentimentul că sunt „de gardă” în orele în care nu lucrează, potrivit descrierilor muncii oferite de angajații din prezent și trecut.

În SUA nu există limite privind numărul de ore pe care le poate lucra o persoană cu vârsta de peste 16 ani. În Marea Britanie și Europa, de exemplu, legislația limitează săptămâna de lucru la 48 de ore, inclusiv orele suplimentare.

Printre proiectele actuale de inteligență artificială ale Meta se numără crearea unui instrument AI care poate fi utilizat pentru programare software și alte tipuri de muncă, precum și construirea infrastructurii pentru modelele AI, care poate măsura succesul unui model în reproducerea diferitelor sarcini.

„Practic, lucrezi în echipe formate din oameni care încearcă să reproducă oameni care fac anumite meserii”, a spus fostul angajat. Această muncă, a adăugat persoana, pare „fără sfârșit”.

Un purtător de cuvânt al Meta a refuzat să comenteze.

Nu doar angajații ce lucrează la AI au fost afectați

Chiar și angajații din domeniul tehnologiei care nu sunt implicați direct în dezvoltarea instrumentelor AI se confruntă cu ore de lucru mai lungi din cauza acestei tehnologii.

Amin Shali, un fost angajat al Google, a părăsit compania în luna mai din cauza modului în care, susține el, inteligența artificială îi afecta negativ munca. De exemplu, era nevoit adesea să lucreze la orice oră din noapte deoarece anumite funcții interne de inginerie se defectaseră. Acest lucru se întâmpla din ce în ce mai frecvent pe măsură ce Google transfera resurse esențiale, precum unități de procesare și spațiu de stocare a memoriei, către proiectele de inteligență artificială.

Un purtător de cuvânt al Google nu a dorit să comenteze situația pentru BBC.

Shali susține că somnul și starea sa generală de sănătate s-au îmbunătățit după ce a demisionat. El spune că și-a dat seama că dependența masivă de instrumentele AI în marile companii de tehnologie „creează o cultură negativă, cu presiune excesivă asupra inginerilor”.

Timpul economisit datorită instrumentelor de inteligență artificială este „înghițit”

Unele cercetări noi sugerează că instrumentele de inteligență artificială fac ca volumul de muncă al oamenilor să fie și mai împovărător.

Un studiu realizat de Universitatea Californiei din Berkeley a urmărit timp de opt luni sute de angajați ai unei companii de tehnologie din SUA, în timp ce aceștia foloseau inteligența artificială. Studiul a constatat că angajații „lucrau într-un ritm mai rapid, își asumau o gamă mai largă de sarcini și extindeau munca pe mai multe ore ale zilei”.

Neil Thompson, cercetător în domeniul inovației la MIT, afirmă că, chiar și în companiile de tehnologie aflate în fruntea dezvoltării AI, este puțin probabil ca angajaților să li se spună să folosească instrumentele care ar trebui să facă o parte din munca lor și apoi să plece acasă.

„Se ajunge într-o situație în care, chiar dacă ar exista economii reale de timp, acestea ar fi înghițite de schimbările necesare, de implementarea lor și de verificarea faptului că funcționează”, argumentează Thompson.

Cercetarea de la Universitatea Californiei din Berkeley a constatat că volumul de muncă al angajaților din domeniul tehnologiei a crescut, în parte, din cauza necesității de a verifica în permanență rezultatele generate de instrumentele AI.

Thompson mai afirmă că, în situația în care un angajat a eficientizat procesele folosind instrumente AI, oamenii tind de asemenea să umple timpul economisit cu și mai multă muncă – fie pentru că își doresc acest lucru, fie pentru că simt că trebuie să o facă pentru a-și demonstra valoarea în fața angajatorului.

„Oamenii presupun că o reducere a muncii cu 20% înseamnă săptămâni de lucru de patru zile”, afirmă Thompson. „Dar apar noi tipuri de muncă”, spune el.