Doar două județe din România au câștigat locuitori în ultimii zece ani / Județul cu cea mai vârstnică populație / Paradoxul Clujului

Fenomenul de îmbătrânire s-a accentuat în România, vârsta medie a populației rezidente crescând în ultimii zece ani la 42,4 ani, față de 40,8 ani, conform recensământului 2022. Cele mai mari reduceri de populație în ultimii zece ani le-au înregistrat județele Caraș-Severin și Teleorman, în timp ce doar două județe – Bistrița-Năsăud și Suceava – au câștigat locuitori, arată datele transmise marți de Institutul Național de Statistică.

• Județul care a pierdut cei mai mulți ortodocși / Locurile din țară în care BOR se poate baza pe 83% din locuitori
• Cele două județe unde lucrează mai puțin de o treime din locuitori / Câte persoane active mai are România

​Populația rezidentă a țării a scăzut la 19.053.815 locuitori, potrivit datelor Recensământului 2022. Față de recensământul anterior, din 2011, România a pierdut 1,1 milioane de locuitori. Majoritatea populației rezidente este de sex feminin (9.808,3 mii, reprezentând 51,5%) și trăiește în mediul urban (9.941,2 mii, reprezentând 52,2%).

Regiunea cu cea mai tânără populație

Fenomenul de îmbătrânire s-a accentuat, vârsta medie a populației rezidente crescând la 42,4 ani (față de 40,8 ani la recensământul din 2011). La ultimul recensământ, vârsta medie a populației de sex feminin este de 44,1 ani comparativ cu 40,6 ani pentru bărbați.

Regiunea cu populația cea mai tânără este regiunea Nord-Est, unde vârsta medie este 40,8 ani, iar la polul opus se regăsește regiunea Sud-Vest Oltenia, cu o vârstă medie de 43,7 ani.

Distribuția județelor după vârsta medie, rezultate provizorii recensământ 2021

Județul cu cea mai vârstnică populație

În județul Ilfov trăiește populație tânără, cu cea mai mică vârstă medie din țară, de 38,6 ani. Sub 40 ani, au și populațiile județelor Iași (39,2 ani) și Suceava (39,9 ani), conform INS.

Județul Teleorman are cea mai vârstnică populație, cu o vârstă medie de 46,3 ani. Peste 45 ani au și populațiile din județele Hunedoara (45,5 ani) și Brăila (45,3 ani).

Doar două județe din România au câștigat locuitori în ultimii zece ani

În ultimii zece ani, între cele două recensăminte, majoritatea județelor au scăzut ca dimensiune sub aspectul numărului de locuitori (39 din 42 de județe, inclusiv municipiul București).

Distribuția populației rezidente la 1 decembrie 2021 pe județe, rezultate provizorii recensământ

Județul Ilfov se distinge cu o situație particulară, cu o creștere cu 153,9 mii locuitori, în mare parte migrați dinspre București.

Doar alte două județe – Bistrița-Năsăud și Suceava – au câștigat, 9,8, respectiv 7,7 mii locuitori.

În valori relative, cele mai mari reduceri de populație în ultimii zece ani le-au înregistrat județele Caraș-Severin (-16,6%, respectiv cu 49,0 mii persoane mai puțin) și Teleorman (-14,9%, respectiv cu 56,6 mii persoane mai puțin).

Creșteri/descreșteri de populație, pe județe

Cele trei localități din România care au câștigat cel mai mare număr de locuitori în ultimii zece ani

Referitor la municipii, orașe și comune, localitățile care au câștigat cel mai mare număr de locuitori între cele două recensăminte, respectiv fiecare câte circa 30 mii persoane, sunt orașul Popești Leordeni din județul Ilfov, care a ajuns la o populație de 53.431 persoane (cu 31.536 persoane mai mult decât în 2011), comuna Florești din județul Cluj, cu o populație rezidentă de 52.735 persoane (cu 29.922 persoane mai mult decât în 2011) și comuna Chiajna din județul Ilfov, cu o populație rezidentă de 43.584 persoane (cu 29.325 persoane mai mult decât în 2011).

Ierarhia se modifică dacă ne referim la creșteri în valori relative. Astfel, comuna Chiajna din județul Ilfov și comuna Valea Lupului din județul Iași și-au triplat dimensiunea (305,7% față de 2011, ajungând la o populație de 43.584 locuitori, respectiv 291,2% ajungând la o populație de 14510 locuitori), iar comunele Dumbrăvița și Giroc din județul Timiș s-au mărit în zece ani de 266,1% și, respectiv 265,5 % având la ultimul recensământ o populație de 20.014 locuitori și, respectiv, de 2.2270 locuitori.

Localitățile cu cele mai mari scăderi în valori relative înregistrate în decursul ultimului deceniu sunt comunele Ciudanovița, din județul Caraș-Severin, (444 locuitori, –32,4% față de populația din 2011) și Valea Salciei și Mărgăritești, ambele din județul Buzău (529 locuitori, – 31,8% și 478 locuitori, – 31,4% față de populația din 2011).

Locuitorii din cea mai mică comună din România, și mai puțini față de acum zece ani

Comuna cea mai mică din România este comuna Bătrâna din județul Hunedoara cu numai 88 de locuitori (în scădere față de 2011, când s-au recenzat 127 de locuitori). La recensământul precedent, cea mai mică a fost comuna Brebu Nou din Caraș-Severin cu 119 locuitori care, la recensământul din 2021 a înregistrat o creștere, ajungând la 166 de locuitori.

Cea mai mare comună din România este comuna Florești din județul Cluj, care și-a menținut această poziție fruntașă la ambele recensăminte. Dar, în decurs de un deceniu, populația rezidentă a comunei Florești a crescut de 2,3 ori.

Orașul Băile Tușnad și-a menținut poziția de cel mai mic oraș din România (1372 locuitori față de 1641 locuitori în 2011). Cel mai mare oraș la recensământul 2021 este Popești Leordeni.

Orșova rămâne cel mai mic municipiu din România

Și acum zece ani și în 2021, cel mai mic municipiu a fost și este Orșova din județul Mehedinți, cu o populație de numai 8.506 persoane, în scădere cu 1.935 persoane față de 2011.

Paradoxul Clujului

Exceptând municipiul București, cel mai mare municipiu din România este Cluj-Napoca, care și-a păstrat această poziție în ultimii zece ani, deși și-a redus populația cu 37.978 de persoane, coborând la o populație de 286.598 de locuitori.

Dar această reducere trebuie privită dintr-o perspectivă mai amplă, luând în considerare și localitățile limitrofe, învecinate, unde populația urbană a optat să se mute la casă, conform INS.

Astfel, dacă municipiul Cluj-Napoca, singur, fără vecinătăți, a scăzut la 88,3% din populația de acum zece ani, măsurat împreună cu localitățile învecinate a avut o creștere (101,8%).

Populația municipiului Cluj-Napoca și a localităților învecinate

Datorită tendinței de migrație a locuitorilor din urbanul aglomerat spre comunele învecinate, analiza evoluției populației rezidente pentru municipiile și orașele mari este adecvat să se realizeze luând în considerare și populația din localitățile limitrofe, similar exemplului dat mai sus pentru municipiul Cluj-Napoca.

Unsprezece localități – comune toate – și-au păstrat dimensiunea între cele două recensăminte.

Localități care nu au înregistrat modificări de populație între cele două recensăminte

(Sursă foto Dreamstime.com)