DOCUMENT După 3 luni de dezbateri, Ministerul Educației înființează o nouă comisie de experți care să decidă ce materii fac elevii la liceu, fără să spună cine sunt experții
Ministerul Educației vrea să păstreze numărul de ore la liceu pe săptămână, dar să crească numărul de ore de Limbi străine, Informatică și Sport. Pentru restul deciziilor privind planurile-cadru pentru liceu, filieră teoretică, Ministerul anunță după 3 luni de dezbatere publică pe 3 variante pe care le-a propus că mai au nevoie de o decizie “de tip expert”. Oficialii nu spun, însă, cine sunt experții care vor “elabora, cu celeritate, varianta finală de plan-cadru pentru liceu”.
- Ministerul Educației a pus în dezbatere publică pe 29 decembrie 2017 trei variante de plan-cadru pentru liceu, filieră teoretică
- Planurile cadru sunt documentele care conțin Materiile pe care le fac liceenii, precum și numărul de ore alocat fiecărei materii în parte, pe săptămână.
- Primele două variante de plan-cadru sunt apropiate de ceea ce este în prezent la clasa
- A treia variantă propusă vine cu o libertate mai mare acordată școlii, pentru că aduce trunchiul comun (disciplinele obligatorii pentru toți liceenii) la 61%, pentru a crește ponderea curriculumului la decizia școlii la 39%. Sursa și detalii aici
Miercuri, 4 aprilie 2018, Ministerul Educației a publicat concluziile consultării publice lansate pe 29 decembrie 2017 și a anunțat că “în acest moment, la nivelul MEN [Ministerul Educației Naționale – n.red.] și ISE [Institutul de Științe ale Educației – n.red.] există un grup de lucru care va elabora, cu celeritate, varianta finală de plan-cadru pentru liceu, filieră teoretică, pe baza informațiilor, observațiilor și cerințelor care s-au desprins din consultarea publică”.
Într-un comunicat de presă, Ministerul precizează că “analiza rezultatelor dezbaterii demonstrează că, în prezent, nu există o majoritate consolidată cu privire la o opțiune clară pentru o anumită formulă” și că “din consultare se desprinde ideea nevoii unei decizii de tip expert”.
În același timp, Ministerul Educației “reiterează necesitatea încadrării în numărul actual de ore pe săptâmână, cu cel puțin păstrarea, dacă nu creșterea numărului de ore alocate limbilor străine, TIC [Tehnologia Informației și a Comunicațiilor – n.red.] și disciplinei educație fizică”.
Citeste aici comunicatul integral al Ministerului Educatiei
Care sunt concluziile dezbaterilor
Opțiuni privind variantele de plan-cadru
- Varianta 1 este considerată concordantă cu așteptările celor mai mulți dintre repondenți (43%); varianta nr. 3 a întrunit opțiunile a 34% dintre repondenți, iar varianta nr. 2 a primit aprecierile a aproape o pătrime dintre repondenți (23%). În același timp, există o pondere semnificativă a celor care consideră că niciuna dintre variantele propuse nu corespunde așteptărilor lor (16,3%).
- Profesorii din mediul rural preferă într-o măsură mai mare varianta 3 – care ofera cea mai mare libertate scolii in creionarea curriculumului
- Profesorii din învățământul liceal susțin preponderent varianta 1 (cea mai apropiata de ceea ce exista in prezent la clasa), în timp ce profesorii din învățământul primar și gimnazial optează mai curând pentru Varianta nr. 3.
- Elevii apreciază mai curând varianta nr. 3, în timp ce părinții optează mai curând pentru varianta nr. 1.
Argumentele celor împotriva acordării unei libertăți mai mari liceului în stabilirea curriculumului:
- o parte dintre profesori riscă să-și piardă locul de muncă ca urmare a reorganizării normelor didactice;
- în școli nu există mulți profesori cu competențele necesare elaborării unui curriculumului la decizia școlii de calitate, iar cei care fac acest efort nu sunt apreciați și recompensați în nici un fel;
- lipsește o politică privind pregătirea profesorilor pentru noi discipline introduse de plaja de CDS [Curriculum la Decizia Școlii – n.red.];
- curriculumul la decizia școlii nu este centrat pe nevoile și interesele elevilor, ci este utilizat adesea pentru completarea normelor didactice.
- motivația scăzută a profesorilor determinată de instabilitatea financiară, politicile de titularizare, numărul ridicat de elevi în clasă (30-35 elevi), subfinanțarea școlilor și politicile de austeritate, frecvența schimbărilor în sistemul de educație, nevoia de a îndeplini sarcini externe activității didactice, lipsa materialelor și resurselor didactice.
- Nota Redacției: Remarcăm că foarte puține dintre argumente au în vedere interesul elevului
SINTEZA Raportului de Consultare a Planurilor-cadru de liceu
- „Aproape două treimi dintre participanții la cercetare consideră oportună modificarea planurilor-cadru pentru liceu, în timp ce peste un sfert dintre repondenți exprimă o opinie contrară.
- Elevii și părinții sprijină în cea mai mare măsură modificarea cadrului curricular pentru liceu, în timp ce personalul din educație este mai sceptic cu privire la oportunitatea schimbărilor curriculare propuse.
- Ce ar trebui modificat cu prioritate: promovarea prin noile planuri-cadru a abordărilor multi și interdisciplinare, printr-o apropiere mai puternică între discipline, evidențierea și mai buna promovare a profilului absolventului de liceu prin noul plan cadru și ajustarea numărului de ore prevăzute de planul-cadru, fie prin reducerea, fie prin creșterea numărului de ore în cazul unor discipline școlare.
- personalul din educație acordă o mai mare importanță nevoii de clarificare a noului context curricular, în timp ce elevii și părinții vizează într-o măsură mai mare schimbări la nivelul disciplinelor studiate, fie prin introducerea de discipline noi, fie prin ajustarea numărului de ore alocate disciplinelor existente.”
- Elevii si parintii sunt mai deschisi către flexibilizarea ofertei curriculare, “în comparație cu viziunea, în aparență, ceva mai conservatoare a profesorilor – preponderent cadre didactice cu catedră la nivel liceal – care acordă o mai mare importanță culturii generale și/sau învestesc cu mai mare încredere instanța centrală de decizie, din punctul de vedere al conținutului ofertei curriculare”
- “Autonomia în plan curricular este văzută de majoritatea repondenților ca un principiu dezirabil, în teorie, dar sunt înclinați mai degrabă să vadă constrângerile și eventuale efecte negative ale acesteia în contextul educațional actual”.
- “Categoriile de repondenți care apreciază mai mult autonomia școlii în propunerea de discipline de specialitate sunt specialiștii din MEN, cercetătorii și profesorii din învățământul primar și gimnazial și nu cei direct interesați, respectiv profesorii și elevii din învățământul liceal.”
- “Conform opiniei celor care au răspuns la chestionar, autonomia școlii în plan curricular presupune asigurarea unor condiții, precum flexibilitate în organizarea pe grupe, cu un număr mai redus de elevi sau resurse financiare suplimentare. O grupare a elevilor după pasiuni și nu în funcție de clasa din care provin, ar fi o modalitate firească „de a răspunde în mai mare măsură nevoilor individuale de formare”. Acest aspect implică însă o altă modalitate de finanțare, diferită de mecanismul actual.”
- “Profesorii menționează mai multe aspecte negative privind propunerea, selectarea și desfășurarea opționalelor. În primul rând, existența unor metodologii neclare și chiar o anumită incoerență între diverse materiale curriculare derutează profesorii în privința posibilității de a propune și de a include anumite discipline opționale în planul-cadru aplicat la nivelul școlii.”
- “Așa cum semnalează unii repondenți, aprobarea acestor discipline nu se bazează pe calitatea, oportunitatea sau necesitatea ofertelor propuse pentru elevi sau pe solicitările elevilor. Libertatea elevului de a alege este limitată de deciziile unor structuri instituționale și de procesul de avizare în cadrul ISJ, de modul de organizare și de formare a cadrelor didactice. Interesul pentru completarea unor norme sau bugetul de timp limitat avut la dispoziție conduce la discontinuități în aplicarea opționalelor și la o calitate discutabilă a acestora.”
- “Există un sentiment acut de nedreptate pe care îl trăiesc din ce în ce mai intens unii profesori, datorită modului în care se fac titularizările sau de modul de recompensare prin salarii de merit (propunerea și desfășurarea de opționale figurează printre criteriile de acordare a salariului de merit însă, dacă nu sunt suficiente clase, nici posibilitățile de promovare /selecție/ aprobare/desfășurare a unui opțional nu sunt mari).
- În astfel de situații, CDS-urile nu își mai au rostul decât pentru a salva normele unor cadre didactice „prin direcționarea unor ore către cadrele didactice agreate de director, în totală ignorare a intereselor elevilor”, iar alegerea acestora „va depinde de viziunea fiecărui manager, de bugetul de ore din fiecare şcoală etc.” și nu de criteriile care derivă din filosofia acestora (integrare disciplinară, domeniu de vârf din tehnologie, conectare cu practica sau originalitatea abordărilor didactice). Lipsa personalului calificat pentru anumite discipline și tendința profesorilor de a se supraevalua, completează acest tablou al școlii actuale.”
Raport de Consultare Publica a Planurilor-cadru propuse pentru liceu by Raluca Pantazi on Scribd
Ministerul Educației și Institutul de Științe ale Educației au pus in dezbatere publica 3 variante de plan-cadru pentru liceu, în perioada 29 decembrie 2017 – 1 martie 2018. Chestionarul online lansat de Minister a fost accesat de 3.520 de persoane și au fost validate, după prelucrarea statistică, 2.612 chestionare completate, anunta Ministerul.
De asemenea, au fost transmise Ministerului Educației sau Institutului de Științe ale Educației 111 adrese/petiții/puncte de vedere/propuneri. Dintre acestea, 30 de adrese aparțin unor organizații non-guvernamentale/organizații locale active în domeniul educației, 6 sunt transmise de asociații profesionale/grupuri profesionale, 10 din partea unor unități de învățământ preuniversitar sau universitar, iar 67 din partea unor persoane individuale (52 profesori, 6 părinți, 5 elevi, 1 membru al Parlamentului), se arata in comunicatul MEN.
ISE precizeaza ca “au fost supuse dezbaterii aspecte precum: oportunitatea modificării planurilor-cadru de liceu; aspecte care trebuie îmbunătățite cu prioritate la actualele planuri-cadru de liceu; autonomia școlii în plan curricular, relația dintre trunchiul comun și curriculumul diferențiat sau cel la decizia școlii; relevanța disciplinelor din planul cadru și a numărului de ore alocat, în raport cu profilul de competențe al absolventului de liceu; condiții specifice de implementare a noilor planuri cadru; beneficii și riscuri specifice fiecărei variante puse în dezbatere”.
In ceea ce priveste repondentii, “pe medii de rezidență, se constată o discrepanță majoră, proporția repondenților cu domiciliul în mediul urban fiind de peste 6 ori mai mare decât a celor din mediul rural. Pe categorii profesionale, trei sferturi dintre subiecți (76%0) sunt persoane care lucrează în sistemul de educație, aproape un sfert (23,2%) sunt beneficiari ai sistemului (elevi și părinți), iar mai puțin de un procent (0,8%) sunt persoane din afara sistemului de educație”, se arata in sinteza raportului intocmit in urma dezbaterii publice.
UPDATE La întrebarea HotNews.ro „Care este componența comisiei care va lua deciza de tip expert în ceea ce privește planul-cadru pentru liceu”, Ministerul Educației a răspuns următoarele:
„Grupul de elaborare a planurilor-cadru de învățământ va întocmi o varianta finală a acestor documente, pe baza informațiilor, observațiilor și cerințelor care s-au desprins din consultarea publică. Ulterior, comisia de validare este cea care va analiza/aproba planul-cadru din punct de vedere științific, oferind o decizie de tip expert.
Proiectele revizuite ale planurilor-cadru de învăţământ sunt avizate de ISE. Proiectele de planuri-cadru de învăţământ, avizate de ISE şi, după caz, de CNDIPT, sunt adoptate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale.
Potrivit art. 6 din Metodologia privind elaborarea şi aprobarea curriculumului şcolar – planuri-cadru de învăţământ şi programe şcolare, aprobată prin ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 3.593/18.06.2014, elaborarea şi aprobarea planurilor-cadru de învăţământ se realizează în mai multe etape:
a) se constituie grupul de elaborare a planurilor-cadru de învăţământ, numit prin ordin al ministrului educaţiei naţionale; din componenţa grupului fac parte reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei Naţionale şi ai Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei, reprezentanţi ai altor instituţii şi organisme abilitate ale MEN şi alţi specialişti în domeniul educaţiei/formării profesionale;
b) se constituie comisia de validare a proiectelor de planuri-cadru de învăţământ, cu rol consultativ, numită prin ordin al ministrului educaţiei naţionale; din componenţa comisiei fac parte experţi cu responsabilităţi în elaborarea şi aprobarea curriculumului şi experţi recunoscuţi în domeniul educaţiei/formării profesionale;
c) grupul de lucru elaborează, la solicitarea MEN, proiecte de planuri-cadru pentru învăţământul preuniversitar;
d) proiectele de planuri-cadru de învăţământ sunt puse în dezbatere publică;
e) proiectele de planuri-cadru de învăţământ elaborate iniţial sunt modificate şi completate, de către grupul de lucru, prin integrarea propunerilor relevante şi constructive;
f) comisia de validare analizează proiectele revizuite de planuri-cadru de învăţământ şi le validează din punct de vedere ştiinţific;
g) proiectele revizuite ale planurilor-cadru de învăţământ sunt avizate de ISE;
h) proiectele de planuri-cadru de învăţământ pentru învăţământul profesional, liceal tehnologic şi postliceal sunt redactate de către reprezentanţi ai grupului de elaborare a planurilor-cadru de învăţământ în colaborare cu reprezentanţi ai mediului de afaceri şi sunt avizate şi de Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic, denumit în continuare CNDIPT;
i) proiectele de planuri-cadru de învăţământ, avizate de ISE şi, după caz, de CNDIPT, sunt aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale.
Conform articolului 7, procedura de elaborare şi aprobare a planurilor-cadru de învăţământ include următoarele prevederi speciale:
a) proiectele de planuri-cadru pentru alternativele educaţionale sunt redactate de reprezentanţi ai acestora, sunt supuse discuţiei grupului de elaborare a planurilor-cadru de învăţământ, constituit conform art. 6, lit. a), sunt avizate de Comisia Naţională pentru Alternative Educaţionale, denumită în continuare CNAE, de către ISE şi sunt aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale;
b) proiectele de planuri-cadru de învăţământ pentru învăţământul teologic sunt redactate de către reprezentanţi ai grupului de elaborare a planurilor-cadru de învăţământ în colaborare cu reprezentanţi ai fiecărui cult în parte, sunt avizate de ISE şi sunt aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale;
c) proiectele de planuri-cadru de învăţământ pentru învăţământul liceal militar sunt redactate de către reprezentanţi ai grupului de elaborare a planurilor-cadru de învăţământ în colaborare cu reprezentanţi ai Ministerului Apărării Naţionale, denumit în continuare MApN, sunt avizate de ISE şi sunt aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale;
d) proiectele de planuri-cadru de învăţământ pentru învăţământul postliceal din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională se elaborează de către un grup de lucru format din reprezentanţi ai MApN/Ministerului Afacerilor Interne, denumit în continuare MAI/Ministerului Justiţiei, denumit în continuare MJ, şi sunt avizate de MEN.”
Descarcă de mai jos cele 3 variante de planuri-cadru pentru liceu puse în dezbatere de MEN:
Descarcă de mai jos planurile cadru din prezent:
Citeste si:
INTERVIURILE HotNews.ro