DOCUMENT Liberalii ataca la Curtea Constitutionala votul din 9 iunie din Camera Deputatilor privind cererea de urmarire penala a lui Victor Ponta

Liderul deputatilor liberali, Ludovic Orban, a anuntat vineri ca PNL sesizeaza Curtea Constitutionala privind votul dat in 9 iunie in Camera Deputatilor, cand s-a respins cererea de incuviintare a urmaririi penale in cazul lui Victor Ponta. Liberalii ataca atat hotararea adoptata de plenul camerei cat si art. 157 din Regulamentul Camerei Deputatilor.

UPDATE Curtea Constitutionala va discuta cererea pe 15 iulie.

• Vezi in articol textul sesizarii sau atasat

Orban afirma ca regulamentul Camerei Deputatilor, privitor la procedura de dezbatere si vot privind cererile justitiei in cazul unui ministru sau fost ministru incalca grav prevederile constitutionale.

Mai exact, liberalii contesta art. 157 din Regulament, afirmand ca prin mecanismul acestuia plenul Camerei nu voteaza cererea procurorului general ci voteaza, in baza raportului comisiei juridice, proiectul de hotarare al comisiei.

Pe 9 iunie, cand s-a aplicat pentru prima data acesta procedura din noul regulament (adoptat pe 6 mai), Orban anuntase ca, daca se vor gasi temei, liberalii vor ataca aceasta procedura.

Precizam ca regulamentul Camerei Deputatilor ar urma sa fie modificat tocmai din cauza votului dat in 9 iunie. Secretarul Camerei, Nicolae Mircovici, a anuntat pe 10 iunie ca la sedinta de Birou Permanent s-a decis ca, in termen de o saptaman, comisia de regulament sa prezinte propuneri de modificare, intrucat nu este reglementat ce se intampla in situatia in care Camer respinge o solicitare a procurorului de incepere a urmaririi penala, cum s-a intamplat in cazul lui Ponta.

„Nu exista in Regulamentul Camerei Deputatilor o prevedere expresa, exista doar prevederea generala. Practic, trebuia sa existe si o precizare in legatura cu ce se intampla in cazul in care cererea procurorului general nu indeplineste conditiile pentru ca deputatii din Comisia juridica sa isi dea avizul, sa existe un raport favorabil si poate sa existe situatia care a fost ieri pentru raport nefavorabil”, a afirmat secretarul Camerei Deputatilor Niculae Mircovici.

„Este o situatie sensibila care poate genera discutii. Liberalii au zis ca studiaza varianta de a ataca la CCR modul in care s-a supus la vot raportul Comisiei juridice si nu cererea procurorului general si, pentru a se evita pe viitor astfel de situatii, urmeaza ca Regulamentul Camerei Deputatilor sa fie completat cu o astfel de prevedere: ce se intampla in situatia in care una este cererea procurorului, ea nu intruneste numarul de voturi in Comisia juridica si cum anume se procedeaza pe etape pana la capat pentru a nu fi discutii, mai ales atunci cand e vorba de persoane care in mod evident au o explozie in opinia publica si e firesc sa fie asa”, a spus Mircovici.

Premierul Victor Ponta este urmarit penal pentru fals in inscrisuri sub semnatura privata, complicitate la evaziune fiscala in forma continuata si spalarea banilor in dosarul Turceni – Rovinari, fapte pe care le-ar fi savarsit in perioada in care era avocat. De asemenea, DNA a cerut Camerei Deputatilor avizarea urmaririi penale pe numele premierului si pentru conflict de interese.

Din totalul de 387 de deputati, la sedinta de marti au fost prezenti 351, numarul voturilor valabil exprimate fiind acelasi. Din voturile valabil exprimate, 231 au fost pentru „proiectul de hotarare privind respingerea cererii de incepere a urmaririi penale” a lui Victor Ponta , iar 120 de voturi au fost „impotriva”. Intrucat s-a intrunit majoritatea simpla, decizia Camerei Deputatilor a fost de respingere a inceperii urmaririi penale pentru seful Guvernului.

Ce s-a intamplat pe 9 iunie (pe larg, aici)

Procedura de vot a generat un mic scandal in plen. Valeriu Zgonea, care prezida sedinta, a anuntat ca, desi pana acum se vota in plen cererea procurorului, ca urmare a cazului votului la Dan Sova (cand Curtea Constitutionala a decis ca la astfel de cereri trebuie sa exista o hotarare redactata si publicata in Monitorul Oficial), acum, in baza noului Regulament, se va vota un proiect de hotarare redactat de Comisi Juridica.

Comisia Juridica a prezentat apoi in plen acest proiect de hotarare, care continea un singur articol ce ca nu se cere urmarirea penala in cazul deputatului Victor Ponta. „Articol unic: […]Camera Deputaților hotărăște să nu ceară urmărirea penală”

La acel moment, Ludovic Orban a acuzat tertipuri. „Hotararea in cazul Sova stabileste doar ca trebuie emisa hotarare si in cazul respingerii cererii, nu schimba procedura folosita pana astazi. Nu inteleg de ce vreti sa inventati roata si sa schimbati procedura exact in cazul lui Ponta. Inca din procedura faceti o tentativa de a il salva pe Victor Ponta, acest lucru nu este acceptabil” a spus atunci in plen liderul deputatilor liberali.

Astfel, deputatii au votat, prin vot secret cu bile, proiectul de hotarare redactat de Comisia Juridica.

Ce prevede Art. 157 din Regulamentul Camerei, contestat de liberali:

(1) Dezbaterea cererii prevăzute la art. 156 se poate face pe baza raportului întocmit de o comisie de anchetă sau pe baza unui raport întocmit de o comisie permanentă în condiţiile art. 71 din regulament.

(2) În cazul în care preşedintele Camerei Deputaţilor primeşte o solicitare a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de a aproba o cerere de urmărire penală a unui deputat care este membru al Guvernului, respectiva solicitare este adusă la cunoştinţa Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, de îndată. Biroul permanent al Camerei Deputaţilor are obligaţia să ceară Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, să prezinte în cel mult 5 zile, o primă evaluare a respectivei solicitări şi o estimare a timpului necesar pentru a realiza audierea deputatului şi pentru a studia documentele înaintate de procurorul general. Pe baza evaluării preliminare, Biroul permanent al Camerei Deputaţilor va fixa un termen de depunere a raportului de către Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, termen care nu poate fi mai mare de 14 zile.

(3) Audierea deputatului care este membru al Guvernului este obligatorie, iar în cazul în care acesta refuză sau se află în imposibilitate obiectivă de a se prezenta în faţa comisiei, acest fapt trebuie consemnat în raportul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. În situaţia în care deputatul în cauză se află în imposibilitate obiectivă de a se prezenta la audiere se va fixa un nou termen.

(4) Raportul comisiei se aprobă prin votul secret al majorităţii membrilor prezenţi.

(5) Rapoartele cu privire la cererea de începere a urmăririi penale se dezbat în plenul Camerei Deputaţilor în cel mult 5 zile de la depunerea lor la Biroul permanent.

(6) La dezbaterea asupra cererii de începere a urmăririi penale vor lua cuvântul preşedintele comisiei care a întocmit raportul, deputatul la care se referă cererea respectivă şi, după caz, câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar, după care se trece la vot.

(7) Proiectul de hotărâre privind cererea de urmărire penală, întocmit de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi, cu respectarea prevederilor art. 67 din Constituţia României, republicată. Votul este secret şi se exprimă prin bile. Hotărârea privind aprobarea sau respingerea cererii de urmărire penală se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(8) În condiţiile în care Camera Deputaţilor nu este în sesiune, preşedintele Camerei Deputaţilor convoacă o sesiune extraordinară şi ia măsurile necesare respectării termenelor prevăzute în prezentul articol.

Ce spun acum liberalii. Redam textul integral al sesizarii:

Sesizare de neconstituţionalitate

a prevederilor alin. (7) al art. 157 din Regulamentul Camerei Deputaţilor și

a Hotărârii Camerei Deputaților nr. 53/9 iunie 2015 privind cererea de urmărire penală a domnului Victor Viorel Ponta, prim-ministru al României şi actual membru al Camerei Deputaţilor, în dosarul nr.122/P/2012.

I. Admisibilitatea în principiu a acestei sesizări este relevată de criticarea prevederilor alin. (7) al art. 157 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, care a fost republicat în temeiul art. II din Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 43/2015 privind modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 313 din 7 mai 2015, și a Hotărârii Camerei Deputaților nr. 53/09 iunie 2015 în raport cu o normă de referinţă de rang constituţional – art. 1 (3), art. 1 (5) , art. 16, alin (1) și (2), art. 67, art. 69, alin. (1), art. 76, alin. (2) , art. 109, alin. (2) și art.124 alin.(1) și alin.(2) din Constituţie şi de criticarea încălcării unor valori, reguli şi principii constituţionale expres menţionate. De asemenea, admisibilitatea sesizării de neconstituționalitate este relevată și de obiectul hotărârii criticate, hotărâre dată în temeiul art.109 alin.2 din Constituția României, aceeași normă constituțională fiind și izvor de drept pentru prevederile art.157 din Regulament.

II. În primul rând, cu privire la prevederile alin. (7) al art. 157 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, care a fost republicat în temeiul art. II din Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 43/2015 privind modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 313 din 7 mai 2015, arătăm că este o normă juridica adoptata nelegal pentru că încalcă normele de tehnică legislativă, fiind redactat într-o formă ambiguă, este o norma vădit neconstituțională care a generat adoptarea prin abuz mai întâi a Proiectului de hotărâre și, mai apoi, a Hotărârii Camerei Deputaților nr. 53/9 iunie 2015 privind cererea de urmărire penală a domnului Victor Viorel Ponta, prim-ministru al României şi actual membru al Camerei Deputaţilor, în dosarul nr.122/P/2012. Ambiguitatea normei juridice alin. (7), art. 157, pe care noi o considerăm neconstituțională, constă în faptul că permite Comisiei juridice să întocmească atât un Proiect de hotărâre care să garanteze dreptul Camerei de a cere urmărirea penală a unui deputat, cât și un Proiect de hotărâre cu un conținut care să încalce dreptul suveran al Camerei Deputaților de a cere urmărirea penală a unui deputat, așa cum este statuat în Constituție la art. 109, alin. (2) și să împiedice exercitarea dreptului deputatului (drept politic constituțional prevăzut în art.34 lit. h si lit. j din Statutul Deputaților și senatorilor de a vota și cere punerea sub urmărire a membrilor Guvernului. Împiedicându-se, totodată, și înfăptuirea justiției (în acord cu prevederile art. 124 alin. (1) si (2) din Constituție), în condițiile în care deputații sunt puși în imposibilitatea de a mai decide urmărirea penală a unui deputat membru al Guvernului, deși condițiile de fapt și drept ar fi îndeplinite, și astfel autoritatea judecătorească nu mai poate fi legal sesizată și nu se mai poate înfăptui justiția.

Legiuitorul ar fi trebuit, prin Comisia de Regulament, să propună și apoi să adopte un text care să reglementeze, fără echivoc, conținutul unui proiect de hotărâre privind cererea de urmărire penală, care să garanteze exercitarea drepturilor Camerei Deputaților și a deputaților. În această situație considerăm că nu s-au respectat prevederile Legii 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, și în consecință au fost încălcate dispozițiile art. 1, alin (5) din Constituția României.

Posibilitatea împiedicării exercitării dreptului de a cere urmărirea penală a unui deputat (în condițiile art.109 alin.(2) din Constituție) și a imposibilității de înfăptuire a justiției (cu încălcarea prevederilor art.124 alin.(1) și alin.(2) din Constituție) este generată prin felul în care a fost elaborată și adoptată norma juridică criticată – așa cum rezultă din starea de fapt și argumentele mai jos dezvoltate!

III. În al doilea rând, obiectul sesizării îl constituie Hotărârea nr. 53/9 iunie 2015 a Camerei Deputaților, privind respingerea cererii de urmărire penală a domnului Victor Viorel Ponta, prim-ministru al României şi actual membru al Camerei Deputaţilor, în dosarul nr. 122/P/2012.

IV. Norma juridică și Hotărârea, criticate în sesizarea noastră, încalcă următoarele dispoziţii constituţionale:

1. Prevederile art.1, alin.(3), potrivit cărora „România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic, reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate”;

2. Prevederile art. 1, alin. (5), potrivit cărora „În România respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, este obligatorie”;

3. Prevederile art. 16, alin (1) potrivit cărora „Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări”, precum și alin.(2) „Nimeni nu este mai presus de lege.”

4. Prevederile art. 67 , potrivit cărora „Camera Deputaţilor şi Senatul adoptă legi, hotărâri şi moţiuni, în prezenţa majorităţii membrilor.”

5. Prevederile art. 69, alin.(1) , potrivit cărora „În exercitarea mandatului, deputaţii şi senatorii sunt în serviciul poporului.”

6. Prevederile art. 76, alin. (2) , potrivit cărora „Legile ordinare şi hotărârile se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare Cameră.

7. Prevederile art. 109, alin. (2), potrivit cărora „Numai Camera Deputaţilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor. […]

8. Prevederile art. 124, alin. (1) si (2), potrivit cărora „Justiția se înfăptuiește în numele legii” și ,,Justiția este unică, imparțială și egală pentru toți[…]”.

V. Încălcarea, prin prevederea regulamentară și hotărârea criticate, a acestor dispoziţii, rezultă din următoarele fapte şi împrejurări:

Starea de fapt

1. Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor, în şedinţa din 5 iunie 2015, cu adresa nr. 804 BP, a hotărât să sesizeze Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi cu Scrisoarea Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, nr. 153 l/C/2015, referitoare la formularea cererii de începere a urmăririi penale a domnului Victor Viorel Ponta, prim-ministru al României şi actual membru al Camerei Deputaţilor, în dosarul nr. 122/P/20J2 – Direcţia Naţională Anticorupţie pentru întocmirea raportului.

Prin această Scrisoare a Procurorului General, Camera Deputaților a fost înștiințată despre existența împrejurărilor de fapt și de drept care ar permite începerea urmăririi penale față de deputatul Victor Viorel Ponta.

2. În temeiul art. 157, alin. (2), teza a doua din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor a cerut Comisiei juridice ca până la data de 8 iunie 2015 să prezinte o primă evaluare a acestei solicitări şi o estimare a timpului necesar pentru a realiza audierea.

3. În urma studierii dosarului şi a opiniilor exprimate cu prilejul dezbaterilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, în şedinţa din 8 iunie 2015, și-a exprimat voința și a hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de respingere a solicitării Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind formularea cererii de urmărire penală a domnului Victor Viorel Ponta, prim-ministru al României şi actual membru al Camerei Deputaţilor, în dosarul nr. 122/P/2012, transmisă Camerei Deputaților cu Adresa nr.1531/C/2015, şi să supună plenului Camerei Deputaților adoptarea respectivului raport.

De asemenea, a întocmit un Proiect de hotărâre, adoptat prin votul majorității membrilor prezenți ai Comisiei juridice, cu următorul conținut: ”Articol unic – Camera Deputaților hotărăște să nu ceară urmărirea penală a domnului Victor Viorel Ponta, prim-ministru al Guvernului României și actual membru al Camerei Deputaților, în dosarul nr. 122/P/2012.”

4. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a prezentat Biroului permanent al Camerei Deputaților spre dezbatere şi adoptare raportul sau privind formularea cererii de urmărire penală a domnului Victor-Viorel Ponta și un proiect de hotărâre cu conținutul arătat în paragraful anterior.

5. Astfel, pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților, din şedinţa din 9 iunie 2015, s-a aflat Raportul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi cu privire la Scrisoarea nr. 1531/C/2015 trimisă de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind adoptarea unei cereri de urmărire penală a domnului Victor Viorel Ponta, prim-ministru al Guvernului României şi actual membru al Camerei Deputaţilor, în dosarul nr. 122/P/2012.

6. După dezbateri, membrii Camerei Deputaților s-au pronunţat, prin vot secret, cu bile, potrivit art. 157 din Regulamentul Camerei Deputaților, asupra proiectului de hotărâre (cu articol unic) prin care Camera decidea să nu ceară urmărirea penală a domnului Victor Viorel Ponta, prim-ministru al României şi actual membru al Camerei Deputaţilor.

7. În urma votului dat de plen, proiectul de hotărâre a fost adoptat cu 231 voturi ”pentru” și 120 ”împotrivă”. Așadar, Camera Deputaților a hotărât să nu ceară urmărirea penală a domnului Victor Viorel Ponta, prim-ministru al Guvernului României şi actual membru al Camerei Deputaţilor, în dosarul nr. 122/P/2012.

VI. Nelegalitatea a fost generată de Comisia juridică, de disciplină și imunități care a propus plenului un proiect de hotărâre cu articol unic conținând negația ,,să nu ceară urmărirea penală”, interpretând dispoziţiile primei teze a alineatului (1) al articolului 157 din Regulamentul Camerei Deputaților, care menționează că „Proiectul de hotărâre privind cererea de urmărire penală, întocmit de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi, cu respectarea prevederilor art. 67 din Constituţia României, republicată”.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, interpretând prevederile alin. (7) al art. 157 din Regulamentul Camerei Deputaților – în sensul în care are libertatea deplină de a stabili care este conținutul articolului unic din proiectul de hotărâre – a întocmit un Proiect de hotărâre cu un conținut care încalcă dreptul suveran al Camerei Deputaților de a cere urmărirea penală a unui deputat, așa cum este statuat în Constituție la art. 109, alin. (2), potrivit căruia „Numai Camera Deputaţilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor[…]”.

Astfel, în situația în care Proiectul de hotărâre, având articolul unic ”[…]Camera Deputaților hotărăște să nu ceară urmărirea penală[…]”, este supus dezbaterii și votului Camerei Deputaților, iar majoritatea decide să respingă prin vot Proiectul de hotărâre propus, urmarea juridică este că plenul Camerei Deputaților nu hotărăște să ceară urmărirea penală, ci doar că respinge propunerea (formulată prin Proiectul de hotărâre) să nu ceară urmărirea penală. Negarea negației nu valorează afirmație, în considerarea argumentelor logico-juridice! Așadar, prin Hotărârea care ar urma să fie adoptată (în acord cu Proiectul de hotărâre criticat), Camera NU POATE să decidă să ceară urmărirea penală, ci doar să decidă împotriva ,,neînceperii,, urmăririi penale. În concret, dacă majoritatea deputaților este în favoarea începerii urmăririi penale, această majoritate este împiedicată să ceară urmărirea penală, dacă în Comisia juridică există o majoritate împotriva cererii.

Constatăm, așadar, că deputații au fost împiedicați în a-și exercita mandatul reprezentativ acordat de către cetățeni, și mai exact de a își exercita dreptul de a vota și de a cere prin votul exprimat urmărirea penală a unui deputat, drept consfințit de prevederile alin. (2), art. 109, din Constituție. Astfel, membrii unei autorități publice, organ reprezentativ suprem al poporului, și anume deputații sunt împiedicați să-și exercite drepturile conferite de Constituție și Legea nr. 96 din 21 aprilie 2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor. Astfel, așa cum este prezentat în Statut, chiar de la art. 1, alin. (1) – „Deputaţii şi senatorii sunt reprezentanţi aleşi ai poporului român, prin care acesta îşi exercită suveranitatea, în condiţiile prevăzute de Constituţie şi de legile ţării”, iar printre principalele drepturi politice ale deputaţilor şi senatorilor menționăm cele prevăzute la art. 34, lit. h) dreptul de a cere punerea sub urmărire penală a membrilor Guvernului, în condiţiile art. 109 din Constituţie, republicată; precum și lit. j) „dreptul la cuvânt, libertatea de exprimare şi dreptul de vot”. Față de cele prezentate, opinăm că au fost încălcate prevederile Constituţiei României, art.1 alin.(5), conform cărora „În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.”

În aceste condiții, Camera Deputaților este împiedicată să ceară urmărirea penală, fapt care ne îndreptățește să considerăm că se împiedică formularea unei cereri de urmărire penală față de un ministru sau fost ministru care este și deputat. Se încalcă astfel prevederile Constituției de la art. 16, alin (1) potrivit cărora „Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări”, precum și alin.(2): „Nimeni nu este mai presus de lege.” Cu alte cuvinte, foști sau actuali membri ai guvernului care sunt și deputați se află deasupra legii și nu sunt egali celorlalți cetățeni.

De asemenea, se creează condițiile, aparent legale, prin care autoritatea judecătorească este împiedicată să înfăptuiască justiția, încălcându-se prevederile art. 124 alin. (1) și (2) din Constituție!

Prin urmare, plenul Camerei Deputaților nu a pus în aplicare dispozițiile constituționale, deși reprezentanții PNL au solicitat ca dreptul deputaților de a putea vota pentru adoptarea cererii de urmărire penală a domnului Victor-Viorel Ponta să fie respectat.

VII. Pe de altă parte, textul întregului proiect de hotărâre a fost întocmit, în opinia noastră, cu rea-credință, în așa fel încât să se inducă în eroare plenul Camerei Deputaților. Astfel, au fost încălcate prevederile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată. Astfel, în conformitate cu prevederile art. 8, alin.(1) – „Proiectele de legi, propunerile legislative şi celelalte proiecte de acte normative se redactează în forma prescriptivă proprie normelor juridice, iar la alin.(4) Textul legislativ trebuie să fie formulat clar, fluent şi inteligibil, fără dificultăţi sintactice şi pasaje obscure sau echivoce. Nu se folosesc termeni cu încărcătură afectivă. Forma şi estetica exprimării nu trebuie să prejudicieze stilul juridic, precizia şi claritatea dispoziţiilor”.

Deși titlul Proiectului este Hotărâre privind cererea de urmărire penală a domnului Victor-Viorel Ponta, prim-ministru al Guvernului României şi actual membru al Camerei Deputaţilor, în dosarul nr. 122/P/2012, totuși, textul articolului unic prevedea contrariul: Camera Deputaţilor hotărăşte să nu ceară urmărirea penală a domnului Victor-Viorel Ponta, prim-ministru al Guvernului României şi actual membru al Camerei Deputaţilor, în dosarul nr. 122/P/2012.

Potrivit Constituţiei României, art.1 alin.(5), „În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.”

VIII. Având în vedere că regimul juridic constituţional, legal şi regulamentar impune ca, în temeiul art.1 alin.(5) din Constituţie, normele referitoare la încuviinţarea reţinerii, arestării sau percheziţiei deputaţilor şi senatorilor să fie interpretate şi aplicate cu respectarea principiilor nediscriminării, al ierarhiei actelor normative şi al supremaţiei Constituţiei, considerăm că plenul Camerei Deputaților, în mod abuziv, a recurs la soluţia supunerii la vot doar a unui proiect de hotărâre prin care să nu se ceară urmărirea penală a domnului Victor Viorel Ponta, prim-ministru al României şi actual membru al Camerei Deputaţilor, în dosarul nr.122/P/2012.

IX. Cu privire la alin. (7) al art.157 din Regulamentul Camerei Deputaților invederăm faptul că acesta poate fi interpretat în sensul în care proiectul de hotărâre poate să aibă un articol unic cu conținutul ,,[…] hotărăște să nu ceară […]” generând, drept consecință imediată, încălcarea ordinii constituționale și a drepturilor politice fundamentale ale deputaților.

Se constată astfel că, dacă proiectul de hotărâre formulat în mod neconstituțional, în opinia noastră, este respins prin vot, nu există o altă procedură prin care să se exercite dreptul deputaților de a cere urmărirea penală.

În eventualitatea că s-ar retrimite Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi sesizarea Biroului permanent și Solicitarea Procurorului General, procedura de retrimitere nefiind reglementată de actuala formă a art.157(!), membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi (în acord cu prevederile art.52, alin.3 și art.157 din Regulamentul Camerei Deputaților) ar putea decide, din nou, cu majoritatea și procedura cuvenită, să susțină, în considerarea mandatului pe care îl au și al drepturilor politice recunoscute de Constituție, același raport și să redacteze același proiect de hotărâre.

Cu consecința juridică: Plenul Camerei Deputaților, fiind din nou sesizat, în acord cu voința exprimată de către deputații Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, ar urma să dezbată un Raport și un proiect de hotărâre care, din nou, să nu permită cererea urmăririi penale de către Camera Deputaților a deputatului, în speță domnul Victor Viorel Ponta, prim-ministru al României şi actual membru al Camerei Deputaţilor.

Așadar, singura opțiune a deputaților care nu au putut să își exprime prin vot opțiunea față de a cere urmărirea penală a domnului Victor Ponta, prim-ministru al României şi actual membru al Camerei Deputaţilor, este doar Sesizarea cu privire la neconstituționalitatea prevederilor alin. (7) al art. 157 din Regulamentul Camerei Deputaților, și, în consecință, a hotărârii nr. 53/9.06.2015 adoptată cu încălcarea dispozițiilor constituționale.

X. Prevederile alin. (7) al art. 157 din Regulament sunt neconstituționale pentru că permit redactarea unui proiect de hotărâre care să impiedice exercitarea drepturilor constituționale de către o autoritate publică și de către deputați și împiedică, ca o consecință imediată, înfăptuirea justiției.

XI. Hotărârea Camerei Deputaților nr. 53/9 iunie 2015 privind cererea de urmărire penală a domnului Victor Viorel Ponta, prim-ministru al României şi actual membru al Camerei Deputaţilor, în dosarul nr.122/P/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I-a, nr.403 din 9 iunie 2015 fiind adoptată în temeiul unei proceduri neconstituționale, la rândul său, este neconstituțională.

XII. Având în vedere argumentele expuse, pe cale de consecință vă solicităm, onorată Curte, să constatați că dispozițiile alin. (7) al art. 157 din Regulamentul Camerei Deputaților și Hotărârea Camerei Deputaților nr. 53/9 iunie 2015 privind cererea de urmărire penală a domnului Victor Viorel Ponta, prim-ministru al României şi actual membru al Camerei Deputaţilor, în dosarul nr.122/P/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I-a, nr.403 din 9 iunie 2015, încalcă prevederile art.1 alin. (3) și alin(5), art. 16, alin (1) și (2), art.67 , art. 69, alin.(1), art. 76, alin. (2) și art. 109, alin. (2) si art. 124 alin. (1) și alin.(2) din Constituţia României, republicată.