DOCUMENT Raportul Comisiei Europene privind statul de drept în România: În urma prescripției, instanțele au anulat o serie de condamnări / Ce spune despre finanțarea partidelor

Comisia Europeană a publicat marți, 8 iulie, raportul pe anul 2025 privind statul de drept din România, acesta fiind primul raport din cadrul noului mandat al Executivului comunitar. Deși documentul remarcă faptul că autoritățile au în continuare rezultate bune în combaterea corupției, Comisia atrage atenția că în urma deciziilor Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) privind prescripția, instanțele naționale „au închis numeroase cazuri de corupție și au anulat condamnări”. De asemenea, raportul remarcă și faptul că legea pentru îmbunătățirea transparenței finanțării partidelor politice nu a fost încă adoptată de Parlament.

„Raportul din acest an confirmă faptul că există o traiectorie pozitivă în multe state membre, deoarece au fost realizate reforme importante în cele patru domenii-cheie vizate de raport – justiția, combaterea corupției, libertatea mass-mediei și sistemul instituțional de control și echilibru. Deși în unele state membre persistă provocări și, în câteva cazuri, situația este gravă, angajamentul general față de proces rămâne puternic, iar statele membre au abordat un număr substanțial de recomandări din 2024, integral sau parțial”, a transmis Executivul comunitar, într-un comunicat de presă.

„România a făcut pași semnificativi către finalizarea procesului inițiat în vederea luării în considerare a recomandărilor Comisiei de la Veneția privind legile justiției, care au abordat preocupările legate de independența, calitatea și eficiența sistemului de justiție. În prezent se explorează demersuri legislative menite să consolideze și mai mult garanțiile referitoare la independența procurorilor de rang înalt și a poliției judiciare, iar Ministerul Justiției va analiza oportunitatea unei evaluări a punerii în aplicare a legilor justiției după trecerea a suficient timp de la adoptarea acestora, ținând seama de necesitatea de a menține stabilitatea cadrului juridic. Transparența jurisprudenței privind sancțiunile disciplinare s-a îmbunătățit, datorită eforturilor de sensibilizare”, spune Comisia Europeană despre situația din România.

Conform documentului, punerea în aplicare a strategiei anticorupție 2021-2025 se menține în parametri și este în curs de pregătire o nouă strategie, bazată pe evaluarea ex post a strategiei actuale.

„Autoritățile înregistrează în continuare rezultate pozitive în ceea ce privește combaterea corupției, inclusiv în cazurile de corupție la nivel înalt. Cu toate acestea, în urma hotărârilor privind termenele de prescripție, instanțele naționale au închis numeroase cazuri de corupție și au anulat condamnări. S-au luat măsuri suplimentare în ceea ce privește sistemul de investigare și urmărire penală a infracțiunilor din sistemul judiciar. Este în discuție actualizarea cadrului legislativ privind integritatea, fiind în curs de elaborare un proiect de lege menit să abordeze practica «ușilor turnante»”, mai scrie în raport.

În ceea ce privește Agenția Națională de Integritate (ANI), aceasta a continuat să înregistreze rezultate în ceea ce privește gestionarea conflictelor de interese și a declarațiilor de avere, însă o hotărâre a Curții Constituționale va obliga România să își reevalueze sistemul declarațiilor de avere, perceput până în prezent ca fiind unul solid.

„Au fost făcuți câțiva primi pași înspre introducerea de norme privind activitățile de lobby pentru senatori și deputați, iar legislația menită să îmbunătățească transparența finanțării partidelor politice nu a fost încă adoptată de Parlament. Corupția și frauda au fost identificate de autoritățile naționale drept riscuri în procesul de achiziții publice, existând câteva măsuri în curs pentru contracararea lor”, menționează raportul.

„În urma hotărârilor ICCJ privind prescripția, instanțele au închis numeroase cazuri de corupție și au anulat condamnări”

Ce spune concret Comisia despre decizia instanței supreme privind termenele de prescripție:

• „În pofida istoricului în general pozitiv, o serie de cauze penale sunt în curs de clasare ca urmare a hotărârii Curții Constituționale a României (CCR), publicată la 25 iunie 2018, care a constatat că întreruperea termenului de prescripție în temeiul articolului 155 alineatul (1) din Codul penal este neconstituțională, vidul legislativ fiind umplut abia prin adoptarea unei ordonanțe de urgență a Guvernului la 30 mai 2022.
• Având în vedere principiul potrivit căruia infracțiunile și pedepsele trebuie să fie definite prin lege, Curtea de Justiție a UE a interpretat dreptul UE, în cauza Lin, în sensul că nu se opune expirării termenelor de prescripție în cazurile în care actele de procedură au intervenit în perioada 25 iunie 2018-30 mai 2022, dar a considerat că principiul legii penale mai favorabile (lex mitior) nu permite instanțelor române să repună în discuție întreruperea termenului de prescripție prin acte de procedură intervenite înainte de 25 iunie 2018.
• Pe de altă parte, în iunie 2024 Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a statuat că aplicarea retroactivă a principiului lex mitior împiedică întreruperea termenelor de prescripție inclusiv prin actele de procedură intervenite înainte de constatarea nelegalității de către CCR în decizia sa publicată în iunie 2018. În plus, în Decizia nr. 16/2024 din 16 septembrie 2024, ÎCCJ a extins interpretarea principiului lex mitior la infracțiunile comise anterior datei de 30 mai 2022, statuând că acesta previne și întreruperea termenelor de prescripție prin acte de procedură intervenite ulterior datei de 30 mai 2022.
  Această jurisprudență a ÎCCJ a fost urmată în mare de instanțele române, care au extins neutralizarea efectului întreruptiv al actelor de procedură dincolo de intervalul 2018-2022, exacerbând astfel riscul sistemic ca un număr considerabil de cauze penale să nu intre sub incidența niciunei sancțiuni penale. Efectele combinate ale acestei jurisprudențe fac dificilă pronunțarea unei hotărâri definitive în numeroase cauze de corupție anterioare datei de 30 mai 202250 și pot ridica anumite semne de întrebare din perspectiva dreptului UE.
• În cursul anului 2024, instanțele au întrerupt procedurile penale împotriva a 307 inculpați pe motiv de expirare a termenului de prescripție (față de 364 în 2023). Prin comparație, în 2022, înainte de adoptarea deciziilor ÎCCJ, în astfel de cauze s-a încetat urmărirea penală în cazul a 129 de inculpați.
• În aprilie 2025, ICCJ a solicitat clarificări suplimentare cu privire la cerințele dreptului UE printr-o cerere de decizie preliminară adresată Curții de Justiție a Uniunii Europene.”

„Amenințările și cazurile de hărțuire a jurnaliștilor constituie în continuare o problemă”

„Nu s-au efectuat demersuri în ceea ce privește consolidarea guvernanței independente și a independenței editoriale a serviciilor publice de mass-media. Finanțarea mass-mediei private de către partidele politice și autoritățile de stat a condus la o creștere a publicității politice netransparente. Dincolo de faptul că Consiliul Național al Audiovizualului ar avea de câștigat dacă ar dispune de mai multe resurse umane și de mult-așteptatul nou sistem informatic, informațiile privind proprietatea asupra mass-mediei sunt încă insuficiente în afara sectorului audiovizual”, mai afirmă Comisia Europeană.

Conform raportului, actorii din domeniul mass-mediei nu au ajuns încă la un acord cu privire la autoreglementare. În așteptarea finalizării discuțiilor privind un nou Cod de procedură administrativă, persistă problemele privind transparența și accesul la informații.

„Amenințările și cazurile de hărțuire a jurnaliștilor constituie în continuare o problemă, iar presiunea politică asupra independenței editoriale afectează activitatea jurnaliștilor”, adaugă Comisia.

Ce mai remarcă raportul:

• „Au fost întreprinse câteva demersuri pentru a îmbunătăți consultările publice, dar în practică se întâlnesc în continuare o serie de deficiențe. Imprevizibilitatea legislativă, utilizarea frecventă a ordonanțelor de urgență ale guvernului, problemele privind calitatea legislației și sarcina de reglementare rămân principalele preocupări ale întreprinderilor și ale organizațiilor societății civile.
• Alegerile prezidențiale au fost repetate în 2025, în urma hotărârii Curții Constituționale de a anula primul tur de scrutin al alegerilor care a avut loc în 2024.
• Nu a fost adoptată încă o decizie definitivă cu privire la acreditarea instituțiilor naționale pentru drepturile omului.
• Pentru a aborda provocările tot mai mari cu care se confruntă organizațiile societății civile, a fost adoptată Strategia pentru Guvernare Deschisă.”

Finanțarea partidelor politice

Unul dintre punctele abordate în raport se referă la finanțarea partidelor politice. Comisia Europeană remarcă faptul că legea pentru îmbunătățirea transparenței finanțării partidelor nu a fost încă adoptată de Parlamentul României.

Precizările Comisiei:

• „Proiectul legislativ al Autorității Electorale Permanente pentru îmbunătățirea transparenței finanțării partidelor politice și asigurarea respectării normelor aferente a fost prezentat Camerei Deputaților din octombrie 2023, fără a fi prevăzută o dată de adoptare.
• Curtea de Conturi a declarat că legislația actuală nu reglementează suficient aspecte precum limitele maxime ale cheltuielilor, salariile, cheltuielile de deplasare sau ceea ce ar trebui să se întâmple cu fondurile care nu sunt utilizate (integral).
• Persistă preocupările legate de transparența finanțării partidelor politice exprimate în rapoartele anterioare privind statul de drept, în special în ceea ce privește lipsa unui audit aprofundat, a investigării și a asigurării respectării normelor, precum și sancțiunile reduse pentru neconformitate.
• Decizia Curții Constituționale de a anula primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024 a menționat printre altele finanțarea campaniei electorale din surse nedeclarate, inclusiv online, cu încălcarea legislației electorale.”

Recomandările Comisiei

În secțiunea de recomandări, Comisia Europeană a cerut țării noastre să ia măsuri „pentru a asigura investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor în sistemul judiciar, inclusiv în ceea ce privește infracțiunile de corupție”.

Astfel, României i se recomandă:

• „Să ia măsuri legislative pentru a consolida garanțiile de asigurare a independenței procurorilor de rang înalt și organizarea și funcționarea poliției judiciare.
• Să ia măsuri pentru a asigura investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor în sistemul judiciar, inclusiv în ceea ce privește infracțiunile de corupție.
• Să introducă norme privind activitățile de lobby pentru deputații în Parlament și să asigure eficacitatea sistemului declarațiilor de avere.
• Să își intensifice eforturile de consolidare a normelor și a mecanismelor de îmbunătățire a guvernanței independente și a independenței editoriale a serviciilor publice de mass-media, în funcție de standardele europene privind serviciile publice de mass-media.
• Să își intensifice eforturile de abordare a utilizării frecvente a ordonanțelor de urgență ale guvernului și de asigurare a unor consultări publice eficace înainte de adoptarea legislației.
• Să înregistreze progrese în ceea ce privește continuarea procesului de obținere a acreditării unei instituții naționale pentru drepturile omului, ținând seama de Principiile de la Paris ale ONU.”

Justiție – Fotografie ilustrativă. SURSA FOTO: Andrey Popov / Dreamstime.com