Doi ani de la căderea Kabulului. Incredibila notă de plată a eșecului din Afganistan și trei lecții din cel mai lung război al Americii
Statele Unite, împreună cu aliații săi, inclusiv România, au cheltuit peste 2.000 de miliarde de dolari și au pierdut peste 7.000 de militari și contractori privați în cea mai lungă operațiune militară din istoria sa: 20 de ani în Afganistan. Pe lângă aceste costuri militare, au fost pompate sume care adunate fac aproape cât PIB-ul României, strict pentru crearea și consolidarea unui stat și unor instituții care nu au funcționat niciodată sănătos. Rezultatul? Totul s-a năruit în câteva săptămâni, ca și cum un burete imens a șters toate eforturile și miliardele investite.
În lipsa militarilor străini, care s-au retras așa cum fusese înțelegerea încă din 2020 (Donald Trump a semnat un acord cu talibanii, stabilind retragerea completă a trupelor SUA la începutul lui mai 2021, iar NATO a fixat același deadline pentru încheierea misiunii sale de susținere „Resolute Support”), haosul s-a instaurat mai rapid decât anticipase oricine. Nu doar că situația din Afganistan a revenit la momentul zero, din urmă cu 20 de ani, ci s-a deteriorat chiar mai departe. Talibanii, inamicii declarați ai acestor ultime două decenii și motivul pentru care SUA și aliații săi au luptat atâția ani în Afganistan, au preluat controlul țării fără să întâmpine opoziție. Cum s-a ajuns aici?
Dimensiunea dezastrului o dă cel mai bine radiografia costurilor acestui război și a eforturilor financiare occidentale de a construi un stat funcțional în Afganistan. Abia apoi pot veni câteva explicații și lecții învățate.
„Shut up and take my money”. Conductele cu bani către Afganistan
Americanii și statele aliate au inundat Afganistanul cu bani. E o figură de stil palidă în comparație cu realitatea, pentru că sumele au fost atât de mari încât își pierd sensul chiar și pe hârtie și e nevoie de unități de măsură care să le facă digerabile, la fel ca trilionul american, care desemnează mia de miliarde. Bani mult prea mulți pentru a fi absorbiți în mod sănătos și cu sens de către o țară fragilă, lipsită de o infrastructură de stat. Până la banii pentru Afganistan, SUA și aliații săi au fost însă nevoiți să pompeze bani în propriile contingente militare, pentru a le susține prezența și operațiunile în această țară.
INTERVIURILE HotNews.ro