Sari direct la conținut

DOSAR 10 ani cu filmul romanesc. Episodul 3 – Anul 2003. Titus Muntean: „Daca Nae Caranfil intra in Noul Cinema Romanesc, atunci ma strecor si eu pe sub pulpana lui”

HotNews.ro
Imagine din "Examen", Foto: Hotnews
Imagine din "Examen", Foto: Hotnews

2003 a fost un an mai linistit dar, pe langa „Ambasadori, cautam patrie”, „Ce lume vesela” sau „Tancul”, au iesit pe ecrane si doua filme romanesti bune, ambele debuturi – „Maria” si „Examen”. „„Maria“ nu m-a reprezentat nici cand l-am facut”, considera acum Calin Netzer, in vreme ce Titus Muntean nu se poate uita la „Examen” fara sa nu-i vada greselile pe care le considera impardonabile.

  • Citeste episoadele 1 si 2 din DOSAR 10 ani cu filmul romanesc.

2003 a fost anul cand box-office-ul romanesc a fost dominat de ultimele doua parti din trilogia „Matrix”, topul fiind completat de „Stăpânul inelelor: Cele două turnuri” si „Piraţii din Caraibe: Blestemul Perlei Negre”.

Pe plan local, a fost un an destul de calm, cu putine premiere. Pe la mijlocul anului, totusi, a venit vestea ca un film de debut, „Maria”, domina palmaresul Festivalului de la Locarno, cu trei premii si o mentiune. Era primul film realizat de un tanar cineast roman care era premiat la un festival important din strainatate.

Autorul sau era Calin Peter Netzer, un tanar cineast nascut in Romania, emigrat cu familia in Germania, dar revenit sa studieze filmul la Bucuresti.

Adaptand pentru marele ecran povestea adevarata a unei mame cu sapte copii obligate sa se prostitueze pentru a-i putea creste (si interpretata de Diana Dumbrava), cineastul Netzer a facut un film pe gustul Occidentului la acea vreme, cum singur a marturisit-o in interviuri.

Afisul filmului

Afisul filmului „Maria”

Foto: Hotnews

Gonfland, de fapt, scurtmetrajul cu acelasi titlu pe care il realizase in anul III de IATC, Netzer nu ezita sa insiropeze o poveste trista din Romania la care Vestul inca rezone in patetism (Peste cativa ani, in “Medalia de onoare”, cineastul se va reorienta si el spre partia minimalist-realista.).

Intrebat de HotNews. ro unde se situeaza azi in raport cu debutul sau in lungmetraj, Calin Netzer a spus:

„Maria“ nu m-a reprezentat nici pe vremea cand l-am facut. Filmul meu de debut a fost o comanda a producatorului german Karl Baumgartner care vazuse filmul meu de anul III (scurtmetrajul „Maria“) si a dorit sa-l extindem la un lungmetraj.

Lui Karl Baumgarten ii placuse viziunea regizorala si mi-a oferit sansa de a debuta in lungmetraj. Asa ca „Maria“ ma reprezinta mai degraba asa cum eram in vremea facultatii:.

Chiar daca sustine ca filmul nu l-a reprezentat, regizorului nu i-a picat bine receptia pe care a avut-o filmul:

„Cu toate acestea, am fost destul de amarat de cum a fost primit filmul in tara deoarece cronicile au fost destul de proaste, spectatorii putini, iar producatorii romani n-au stiut sa vanda filmul si l-au ingropat. Toate astea dupa niste premii importante la un festival de clasa A”.

„Maria”

Regie – Peter Calin Netzer

Scenariu – Peter Calin Netzer, Goran Mihic

Cu: Diana Dumbrava, Serban Ionescu, Horatiu Malaele, Magda Catone

Premiul Special al Juriului, Leopardul de Argint pentru cel mai bun actor – Serban Ionescu, respectiv actriţa – Diana Dumbrava, Mentiune acordata de Juriul Tineretului – Locarno, 2003

„Examen” pleca si el de la un caz real, dar a avut o soarta mai trista decat „Maria”, datorita problemelor de productie legate de lipsa banilor (a fost facut in patru ani) si faptului ca nu s-a bucurat de ecoul pe care il merita.

Plecand de la un caz real, Titus Muntean vorbeste in lungmetrajul sau de debut despre un tanar care, in Romania anului 1977, e condamnat pentru o crima pe care nu a comis-o. Prea mediatizata fiind, crima avea nevoie de un faptas.

„Examen” e un thriller cum nu prea se faceau pe atunci (si nu se fac nici acum) in Romania, care i-a permis lui Muntean sa surprinda monstruozitatea comunismului care punea la zid un

Imagine din

Imagine din „Examen”

Foto: Hotnews

om pentru ceva ce nu facuse.

Ambitios dezvoltat, bine tinut in mana si beneficiind de interpretari solide, filmul a avut ghinionul unei nasteri lungi si pe urma ghinionul si mai mare de a nu se fi bucurat de aprecierile pe care le merita. A trecut cam neobservat, desi regizorul se straduise sa transforme piedicile in atuuri (vezi cele doua coperte inedite).

„Obiectiv, cred ca „Examen” a fost un film cu o doza sanatoasa de ghinion , spune azi Titus Muntean. S-a nascut foarte greu, in aproape patru ani, si a aparut intr-o perioada cand filmul romanesc nu era bagat in seama de mai nimeni. Privind in urma insa – subiectiv de data asta -, cred ca poate a avut soarta pe care o merita.

Mi-e foarte greu sa il mai vad acum, ii simt toate greselile (sunt multe!) si nu-mi gasesc scuze pentru ele”.

Intrebat in ce masura crede ca intra sub titulatura Noul Cinema Romanesc, Titus Muntean da un raspuns evaziv:

„Daca consideram ca Noul Cinema Romanesc are o anume constanta stilistica, atunci mai degraba nu cred ca ii apartin. Dar Daca Nae Caranfil intra in Noul Cinema Romanesc, atunci ma strecor si eu pe sub pulpana lui”.

„Examen”

Regie – Titus Muntean

Scenariu – Titus Muntean

Cu: Marius Stanescu, Gheorghe Dinica, Lucian Ifrim, Gheorghe Visu

Despre Dosarul 10 ani cu filmul romanesc:

  • Dosarul „10 ani cu filmul romanesc” readuce selectiv in atentie filmele de fictiune care definesc miscarea de innoire a cinematografului romanesc. Alcatuirea listei de titluri n-a fost usoara. Am lasat la o parte filme ale unor cineasti consacrati care nu se integrau temei, cu atat mai mult daca nici nu erau de valoare. Am ignorat si titluri epigonice ale unor cineasti aflati la inceput de drum. Lista e, din orice punct de vedere ai lua-o, una contestabila. Ne asumam acest aspect.
  • Mai e si regretul ca ideea dosarului nu a starnit interesul tocmai artizanilor celor mai importanti ai Noului Cinema Romanesc – Cristi Puiu si Cristian Mungiu. In locul amintirilor lor le-am folosit pe cele ale colaboratorilor. Poate ca si acesta e un semn ca ceea ce a fost perceput ca o miscare concertata, unitara si subsumata unui program nu e probabil decat o suma de individualitati care a beneficiat de o conjunctura favorabila.
ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro