CCR amână din nou deciziile care tranșează două conflicte cu mize mari. Sesizările, făcute de Grindeanu și Bolojan

Curtea Constituțională a României urma să discute miercuri  despre două conflicte juridice majore care pun față în față Guvernul, Parlamentul și Înalta Curte de Casație și Justiție. Pe masa judecătorilor constituționali se aflau atât sesizarea privind ordonanța de urgență adoptată de cabinetul Bolojan privind programul SAFE, cât și disputa financiară legată de restanțele salariale ale magistraților. Însă CCR a dat un nou termen pentru ambele spețe.

UPDATE: Judecătorii CCR au amânat din nou ambele dosare pentru 30 septembrie, a anunțat Curtea Constituțională.

***

Curtea Constituțională a României  ar putea lua o decizie miercuri în cazul sesizării președintelui Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, privind un posibil conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament, declanșat prin emiterea Ordonanței de urgență referitoare la Programul SAFE, potrivit Agerpres.

Sorin Grindeanu a cerut Curții Constituționale să constate existența acestui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern și să stabilească conduita de urmat în vederea restabilirii ordinii constituționale.

„Conflictul juridic de natură constituțională este generat de două conduite neconstituționale distincte, dar convergente prin efectele lor, ale Guvernului României: adoptarea și transmiterea spre publicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38/2026 după retragerea încrederii Parlamentului prin moțiune de cenzură (5 mai 2026), respectiv publicarea sa în Monitorul Oficial la data de 8 mai 2026, de un Guvern care, în conformitate cu art. 110 alin. (4) din Constituție, nu mai era abilitat să exercite decât acte de administrare curentă a treburilor publice, cu excluderea categorică a oricărei competențe de legiferare delegată; reglementarea prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 38/2026 a unor soluții legislative care se aflau deja în procedură parlamentară – în curs de dezbatere sau chiar pe ordinea de zi a ședințelor plenului la Camera Deputaților și, respectiv, la Senat – transformând astfel Guvernul dintr-un legiuitor delegat, căruia i s-a retras tocmai mandatul democratic, într-o autoritate legiuitoare concurentă cu Parlamentul, cu abdicarea de la rolul său constituțional și prin nesocotirea, în același timp, a obligației de loialitate constituțională față de Parlament, ca unică autoritate legiuitoare a țării”, se susține în sesizare.

Conform acesteia, din analiza cronologiei procedurale și din conținutul actelor normative implicate, reiese că Guvernul a procedat la extinderea „substanțială” a proiectului inițial al ordonanței de urgență a Guvernului în dimineața zilei de 5 mai, ziua dezbaterii și votării moțiunii de cenzură, prin adăugarea a 12 articole noi.

„Expunerea de motive a legii de aprobare recunoaște explicit că ‘Completările aduse în ședința de Guvern Ordonanței de urgență au fost motivate de importanța și urgența reglementărilor, coroborate cu posibilitatea ca, în ipoteza votării moțiunii de cenzură împotriva Executivului, acesta să nu mai poată emite ordonanțe de urgență pe perioada interimatului’. Concluziv, prin conduita sa, Guvernul nu doar că intervine într-un domeniu aflat deja în dezbatere parlamentară, ci anticipează și substituie rezultatul procesului legislativ, diminuând rolul deliberativ al Parlamentului și afectând echilibrul constituțional dintre puterile statului, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituție”, a apreciat președintele Camerei Deputaților.

Disputa între guvern și ÎCCJ

CCR este așteptată să pronunțe miercuri decizia în dosarul în care Guvernul a reclamat un conflict juridic cu Înalta Curte de Casație și Justiție pe tema restanțelor salariale de 1 miliard de euro.

Sesizarea a fost depusă după ce Instanța supremă a dat Guvernul în judecată și a câștigat în primă instanță, pentru neplata acestor restanțe salariale, apărute ca urmare a unor majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.

„Am decis (…) în ședința de Guvern sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție. De ce am fost nevoiți să facem acest lucru? Pentru că instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și a gestionării finanțelor publice. Sarcina puterii judecătorești, conform legii și Constituției, este de a interpreta și de a aplica legile existente, iar din punctul de vedere al juriștilor Guvernului, instanța își depășește sfera de competență atribuită constituțional pentru că, potrivit Legii 500 din 2002 privind finanțele publice și Codului administrativ, elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare și alocarea sumelor din fondul de rezervă bugetară reprezintă atribute exclusive și suverane ale puterii executive și legislative. În acest moment, puterea judecătorească nu are nici competență tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat, obligând Guvernul să aloce sume pentru un singur sector. E vorba de plata restanțelor salariale din zona de Justiție”, a declarat, pe 2 iulie, Bolojan.

El a susținut atunci că „instanța perturbă direct echilibrul bugetar national”, act ce reprezintă „o ingerință direct” în activitatea executivă a statului.

Prim-ministrul interimar a inițiat demersul cu o săptămână înainte ca procesul dintre Guvern și instanța Supremă să înceapă la ICCJ.

Miza sesizării lui Bolojan

Statul a fost obligat să plătească magistraților 2 miliarde de euro, cu titlu de restanțe salariale, în urma valului de procese din ultimii ani, a anunțat premierul Bolojan anul trecut. Au fost peste 20.000 de procese, iar jumătate din sumă a fost achitată, deja, în tranșe.

În prezent, statul trebuie să le mai plătească magistraților aproape 5 miliarde de lei, adică aproximativ 1 miliard de euro, potrivit datelor din dosarul soluționat de Curtea de Apel București.

Instanța supremă, condusă de Lia Savonea, a reacționat rapid după sesizarea făcută la CCR, acuzându-l pe Ilie Bolojan că, prin declarațiile făcute, „afectează independența justiției și încrederea cetățenilor că litigiile sunt soluționate exclusiv în fața instanțelor”.

Cei trei judecători de la ICCJ care urmează să pronunțe decizia în proces au cerut săptămâna trecută Consiliului Suprerior al Magistraturii să le apere independența, acuzând o imixtiune fără precedent în actul de justiție.

În 16 iulie, CCR a judecat acțiunea prim-ministrului interimar, însă verdictul a fost amânat pentru 23 septembrie.

Cum s-a ajuns la proces

Înalta Curte de Casație și Justiție a dat în judecată Guvernul la sfârșitul lunii martie după ce coaliția de guvernare a amânat plata restanțelor salariale pentru magistrați, aferente anului în curs. Sumele alocate inițial magistraților au fost redirecționate pentru pachetul social de măsuri pentru persoanele vulnerabile propus de PSD la dezbaterile pe bugetul de stat.

Conducerea instanței supreme a acuzat Guvernul de „refuzul nejustificat de a pune la dispoziția reclamantei sumele necesare pentru achitarea drepturilor salariale restante stabilite prin hotărâri judecătorești definitive”.

Procesul s-a judecat în regim de urgență la Curtea de Apel București, fiind soluționat încă de la primul termen de judecată, cel din 5 mai. Curtea a admis cererea ICCJ întocmai cum a fost formulată, cu sancțiuni drastice pentru Guvern.

Curtea a obligat Guvernul să facă toate demersurile bugetare necesare și să pună la dispoziția ICCJ sumele necesare  achitării drepturilor salariale restante ale judecătorilor şi ale celorlalte categorii profesionale din justiție. . 

În plus, a impus Guvernului un termen de 10 zile, după ce decizia va rămâne definitivă, pentru a plăti restanțele magistraților. În caz contrar, Guvernul României şi Ministerul Finanţelor vor fi sancționate cu o amendă reprezentând 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, precum și penalități de 1%/zi din suma de plată.

Penalitățile ar reprezenta 9 milioane de euro pe zi, a explicat premierul Ilie Bolojan.

Guvernul a contestat decizia Curții de Apel București. Recursul s-a judecat la instanța supremă în luna iulie, iar de atunci decizia definitivă a fost amânată de șase ori.