Două decizii majore pe agenda CSAT: sistemul Patriot pentru Ucraina și candidatura lui Iohannis la șefia NATO

Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) se reunește joi pentru a lua o decizie privind un eventual transfer al unui sistem de rachete Patriot către Ucraina. Totodată, Klaus Iohannis îi va informa pe membrii Consiliului cu privire la candidatura sa la postul de secretar general al NATO, în condițiile în care Mark Rutte a obținut susținerea tuturor celorlalți membri ai Alianței Nord-Atlantice.

Președintele Klaus Iohannis a convocat, pe 11 iunie, ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării pentru ziua de joi, ora 13. În comunicatul Administrației Prezidențiale, sunt menționate pe ordinea de zi următoarele subiecte:

• Obiectivele României pentru Summitul NATO din 2024;
• Forţele şi mijloacele Armatei României ce pot fi puse la dispoziţie pentru participarea la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român în anul 2025;
• Stadiul şi perspectivele conflictului din Ucraina în urma agresiunii ilegale şi nejustificate a Federaţiei Ruse. Implicaţii pentru România;
• Analiza privind posibilitatea transferului unui sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare PATRIOT către Forţele Armate ale Ucrainei;
• Avizarea solicitărilor pentru obţinerea autorizării de utilizare a echipamentelor de infrastructură 5G, depuse de către Bithat Solutions S.R.L. şi ASEE Solutions S.R.L.

Decizia privind un eventual transfer al sistemului Patriot către Ucraina trebuie luată înaintea Summitului NATO din luna iulie, de la care Ucraina are așteptări mari legate de asistența militară oferită de către Occident.

Transferul Patriot, decis pe baza unui raport al MApN

Eventualul transfer va fi decis pe baza unui raport al Ministerului Apărării Naționale privind oportunitatea acestui transfer. Potrivit Digi24, concluzia raportului MApN ar fi că România nu ar trebui să transfere sistemul de rachete, concluzie luată după discuții cu generali ai armatei.

Raportul susține că există riscul ca România să nu mai primească înapoi sistemul transferat pe un teatru de război în care artileria și aviația rusă atacă frecvent pozițiile și instalațiile militare ucrainene.

România a comandat în SUA șapte sisteme Patriot, pentru 4 miliarde de dolari, iar până acum au fost furnizate doar patru dintre acestea. Doar două sunt operaționale în acest moment, al treilea putând fi utilizat de la sfârșitul anului, iar al patrulea la începutul lui 2025.

Ucraina speră ca un sistem Patriot din România să facă parte din transferul de tehnologie militară pe care-l dorește, mai ales că și președintele SUA Joe Biden le-a cerut aliaților să ia în calcul modalitățile în care mai pot ajuta militar Kievul.

Pe 22 mai, Klaus Iohannis anunțat că o asemenea decizie va fi luată doar în CSAT, dar avertiza că i se pare inacceptabil ca România să rămână fără apărare anti-rachetă în condițiile în care trei dintre cele patru sisteme Patriot sunt în diverse stadii de operaționalizare.

Iohannis, rămas fără sprijin pentru șefia NATO

O altă chestiune majoră va fi informarea pe care a anunțat-o președintele Klaus Iohannis privind candidatura sa la postul de secretar general al NATO. Klaus Iohannis a anunțat oficial pe 12 martie că își asumă o candidatură la funcția de secretar general al NATO din partea României, deși anterior țări puternice precum Statele Unite, Marea Britanie, Germania și Franța își anunțaseră sprijinul pentru Mark Rutte.

Ulterior, Rutte a obținut și susținerea unor state care nu se pronunțaseră anterior, iar ultimele două state care s-au raliat în spatele lui au fost Ungaria și Slovacia, în cursul zilei de marți.

„Slovacia este pregătită să îl susțină pe Mark Rutte în calitate de viitor secretar general al NATO”, a declarat marți președintele slovac Peter Pellegrini, deși Slovacia susținea anterior că și-ar dori ca postul să fie ocupat de o persoană dintr-o țară est-europeană.

În acest context, președintele Klaus Iohannis a fost întrebat, miercuri, în cadrul conferinței de presă comune susținute alături de președintele Italiei, Sergio Mattarella, dacă își menține candidatura.

„Despre NATO, mai mult mâine. Aceste chestiuni le voi prezenta prima dată în CSAT, după aceea şi opiniei publice. Dar pot să vă asigur că mâine după-amiază veţi fi integral lămuriţi şi putem să mergem mai departe. Consideraţi că acesta a fost un non-răspuns şi o amânare”, a răspuns președintele Iohannis.