Două importante voci ale societății civile, dispută pe o temă actuală. „Românii nu sunt doar săraci”

Cetățenii sunt nemulțumiți de societatea lor pentru că e prost administrată, a scris, într-o opinie publicată de HotNews, profesorul de sociologie Dumitru Sandu. Astăzi, politologul Cristian Pîrvulescu scrie și el o opinie publicată de HotNews în care susține că explicația oferită de profesorul Sandu asupra motivelor nemulțumirii românilor „este valoroasă, dar insuficientă”. Ce crede el? 

Dumitru Sandu, profesor la Facultatea de Sociologie de la Universitatea din București, a analizat un sondaj european și a scris că „nemulțumirea maximă este concentrată în sudul UE și în foste țări comuniste”. 

Cu cei 19 milioane de cetățeni ai săi, dintre care aproximativ 15 sunt în țară și 4 în străinătate, România este unul dintre epicentrele nemulțumirii europene, arată sociologul Dumitru Sandu.

„În toată EU, satisfacția cu viața personală este cu atât mai redusă cu cât gospodăria de apartenență are dificultăți mai mari în plata facturilor lunare”, scrie Sandu, punând cifrele și cauzele iritării sociale într-un context european.

Politologul Cristian Pîrvulescu, profesor și decan la SNSPA, a scris o opinie în care contrazice, parțial, ceea ce el numește argumente bazate pe elemente pur cantitative. Românii au motive economice ale nemulțumirii, dar extrem de importante sunt și altele. 

Când produce bunăstarea resentiment

Pîrvulescu susține că „nemulțumirea românilor nu este doar o consecință a disfuncțiilor, ci simptomul unei ordini instituționale care a pierdut contactul cu societatea. Soluția nu este „optimizarea”, ci reconstrucția culturală și simbolică a instituțiilor democratice”.

El argumentează că bunăstarea poate produce, paradoxal, resentiment. Când? În cazul în care există „percepția pierderii controlului cultural, a statutului și a identității sociale într-o societate care se transformă rapid și impredictibil”. 

„Românii nu sunt doar săraci sau slab educați. Ei sunt, mai ales, cetățeni ai unei epoci a nesiguranței narative, ai unei politici a resentimentului și ai unei democrații profund mediatizate”, spune Pîrvulescu.

Articolul său de opinie poate fi citit aici.