Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife: „Testarea genetică nu este o modă, e viitorul prevenției!”

Bolile de inimă rămân principala cauză de mortalitate în România, iar mulți pacienți ajung la medic când simptomele devin deja evidente, ba chiar severe. Un nivel crescut al colesterolului nu doare, nici hipertensiunea nu doare, iar când se ajunge la un disconfort important provocat de afecțiunile cardiovasculare, aceastea sunt deja în forme avansate. Într-o discuție amplă cu HotNews, dr. Nicolae Florescu, medic primar cardiolog specializat în cardiologie intervențională la Spitalul MedLife Polisano și unul dintre specialiștii cu experiență vastă în coronarografii și proceduri minim invazive salvatoare de vieți, explică de ce analizele simple, testele genetice și evaluarea periodică după 40 de ani pot fi uneori mai valoroase decât orice intervenție dificilă. „Ateroscleroza este un proces continuu. Dacă nu intervenim la timp, ajungem să îi vedem consecințele în formele lor cele mai grave“, spune medicul.

Când „îmbătrânesc“ vasele de sânge și ce simptome nu trebuie ignorate

Discuția cu HotNews îl găsește pe dr. Nicolae Florescu în sala de angiografie, în mijlocul unei coronarografii – investigația standard pentru evaluarea arterelor coronare, „metoda care rămâne standardul de aur în diagnosticarea și stabilirea severității stenozelor coronariene“. Pacientul are 70 de ani, dar medicul spune că, în ultimii ani, profilul pacientului cu îngustări ale vaselor de sânge s-a schimbat. Tot mai mulți adulți tineri au nevoie de investigații și tratamente de cardiologie intervențională.

„Nu doar pacienții de 60-70 de ani dezvoltă cardiopatie ischemică. Vedem tot mai des pacienți mult mai tineri, mai ales cei cu diabet, colesterol crescut, fumători, sedentari sau cu istoric familial de boală cardiacă“, explică dr. Florescu. Simptomul cardinal al bolii? Durerea retrosternală, „o durere în capul pieptului, care poate iradia în umeri, brațe sau la baza gâtului, apare la efort și cedează la oprirea efortului sau la nitroglicerină“. Alte semnale de alarmă sunt oboseala aparent inexplicabilă, dificultatea de respirație la efort și scăderea capacității de efort.

Ce analize trebuie să facă un adult de 40+ de ani pentru sănătatea inimii

„Îmbătrânirea vasculară“ are loc, în multe cazuri, înaintea îmbătrânirii generale, vârsta vaselor de sânge poate fi mai avansată decât vârsta cronologică. Procesul este accelerat de fumat, dietă dezechilibrată, sedentarism sau diabet. Vârsta biologică a vaselor de sânge nu este un dat fix, subliniază cardiologul.

„Ateroscleroza este un proces de îmbătrânire care depinde și de noi – cât de repede sau cât de târziu apare. Predispoziția genetică nu o putem influența, dar factorii modificabili, da“, spune medicul.

În absența simptomelor, un adult de peste 40 de ani ar trebui să își facă anual profilul lipidic complet: colesterol total, LDL („colesterolul rău“), HDL („colesterolul bun“), trigliceride, glicemie și hemoglobină glicozilată, funcția renală și hepatică, hemograma completă, o electrocardiogramă și o ecografie cardiacă. „Sunt investigațiile de bază. Ele ne spun dacă suntem într-o zonă de risc chiar și înainte de apariția simptomelor“, explică dr. Florescu. Pentru situații particulare, se recomandă și analize avansate, precum apolipoproteinele, utile în evaluarea unor dislipidemii complexe.

Rolul testelor genetice pentru longevitate sănătoasă

În ultimii ani, testarea genetică a evoluat semnificativ și proiecte precum Longevity 100+, inițiat în rețeaua MedLife, înrolează un număr mare de români în testare genetică pentru a identifica predispoziții la boli grave – oncologice, metabolice, cardiovasculare.

„Nu este o modă. Testarea genetică este viitorul prevenției. Ne ajută să conștientizăm cu ce plecăm în viață și cum trebuie să ne îngrijim. O predispoziție genetică ar trebui să ne motiveze să ne monitorizăm mai atent și să apelăm la metodele de screening validate științific“, subliniază dr. Florescu.

În paralel cu testarea genetică, există și scorurile de risc cardiovascular disponibile online, folosite pe scară largă în cardiologia modernă. „Ele se bazează pe studii epidemiologice foarte mari. Sunt relevante și valoroase statistic, dar ceea ce dezvoltăm sau nu ulterior depinde de noi și de modul în care ne adaptăm stilul de viață“, precizează medicul.

În absența unui profil genetic favorabil, stilul de viață rămâne decisiv. Fumatul, colesterolul crescut, hipertensiunea necontrolată și diabetul slab gestionat sunt factorii care alimentează ateroscleroza. „Trebuie să privim ateroscleroza ca pe un proces continuu. Fără intervenție – fie ea medicamentosă sau prin schimbarea stilului de viață – boala progresează. Iar acest continuum este întrerupt de evenimente cardiovasculare majore: angina instabilă, infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral“, semnalează dr. Florescu.

Când este necesară coronarografia 

Coronarografia nu este o investigație de screening, ci se recomandă strict când există simptome sugestive sau testări neinvazive anormale. „Stenozele sub 50% se tratează medical. Cele peste 70% necesită, pe lângă tratamentul medicamentos, intervenții minim invazive cu balonaș și stent sau, în unele cazuri, intervenție chirurgicală de tip bypass“, explică medicul.

Tipul tratamentului este decis după localizarea stenozelor, severitate, prezența diabetului ori a bolii renale și funcția de pompă a inimii. 

Intervențiile minim invazive care schimbă vieți: TAVI, angioplastie, aterectomie

Cardiologia intervențională a avansat spectaculos în ultimele două decenii. Un exemplu este TAVI – înlocuirea valvei aortice prin cateter, fără chirurgie deschisă, o procedură care face parte din expertiza medicului Nicolae Florescu. „Procedurile sunt minim invazive, recuperarea este extrem de rapidă, iar impactul asupra calității vieții este major. Un pacient cu stenoză aortică severă poate fi mobilizat a doua zi și externat în trei zile. Iar reinserția în viața normală este imediată“, explică dr. Florescu.

Pacienții cu stenoze coronariene calcificate sever pot beneficia de aterectomie – rotațională, orbitală sau prin litotriție intravasculară. „Practic șlefuim sau fracturăm placa de aterom cu microturbine sau cu ultrasunete, pentru a putea implanta un stent eficient“, spune medicul.

Statinele: între mit și realitate

Unul dintre cei mai importanți factori de risc cardiovasculari este reprezentat de nivelul crescut al colesterolului. Medicul spune că scepticismul față de statine – principalele medicamente care pot controla nivelul colesterolului – este încă larg răspândit, dar în mare parte nejustificat.

„Statinele sunt unele dintre puținele medicamente care încetinesc progresia aterosclerozei, inclusiv la nivelul arterelor coronare. Beneficiile sunt demonstrate pe zeci de mii de pacienți. Sigur că orice tratament necesită monitorizare, dar miturile care leagă statinele de distrugerea ficatului sau de afectarea musculară nu se confirmă în majoritatea covârșitoare a cazurilor“, subliniază dr. Florescu.

Mai mult: diferențele între un pacient tratat cu statine și unul netratat se văd chiar în sala de angiografie, atunci când vasele de sânge sunt vizualizate cu ajutorul coronarografiei. „Văd o diferență clară între vasele de sânge ale unui pacient tratat corect cu statine și ale unuia care a refuzat tratamentul“, spune medicul.

Mulți pacienți care refuză la tratamentul cu statine apelează, în schimb, la diferite suplimente alimentare care promit că reglează colesterolul fără medicamente. „Majoritatea nu sunt reglementate ca medicamente și nu avem date științifice solide despre administrarea lor. Suplimentele cu calciu, de exemplu, pot avea consecințe dacă sunt luate necontrolat. Nu putem înlocui statinele cu uleiuri de pește sau alte derivate. În studiile mari nu au adus beneficii“, atrage atenția dr. Florescu.

Cât de utile sunt ceasurile smart care măsoară rigiditatea arterială

Popularitatea dispozitivelor smart a crescut spectaculos în ultimii ani, iar unele promit să estimeze rigiditatea arterială sau vârsta vaselor de sânge. „Eu nu știu cât de validată științific este metoda prin care obțin aceste date. Sigur, pot fi utile pentru frecvență cardiacă sau unele funcții validate, dar nu cred că ne putem baza pe evaluarea rigidității arteriale dintr-un dispozitiv smart“, explică medicul.

Pe plan medical, rigiditatea arterială este doar un fenomen de însoțire al aterosclerozei. Mult mai relevante sunt analizele, ecografia cardiacă și testele neinvazive de evaluare a ischemiei miocardice, conchide medicul.

***

Citește și alte articole informative, pe subiecte medicale, în secțiunea Facem România bine.

Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, și își propune să fie o sursă de informare și inspirație pentru o viață sănătoasă și echilibrată.

Sănătatea reprezintă principala sursă de fericire a românilor. La MedLife, fericirea oamenilor ne bucură și ne motivează să oferim soluții medicale la cele mai înalte standarde.

Indiferent de specialitate, la MedLife găsești oricând medici buni, a căror expertiză este completată de cele mai avansate tehnologii din domeniul medical și o infrastructură modernă, asigurând o îngrijire personalizată fiecărui pacient.

Află mai multe detalii despre toate serviciile pe https://www.medlife.ro/ 

Articol susținut de MedLife