Dragnea este impotriva propunerii legislative a lui Tariceanu, prin care presedintele si ministrul justitiei sunt exclusi din procedurile de numire a procurorilor-sefi si a conducerii Inaltei Curti: "Procedura actuala este mai buna"
Liviu Dragnea a declarat joi ca PSD nu va sustine proiectul legislativ al lui Calin Popescu Tariceanu care exclude presedintele si ministrul de Justitie din procedurile de numire a conducerii Inaltei Curti de Casatie si Justitie si a procurorilor-sefi, afirmand ca in opinia sa actuala procedura este mai buna, existand trei entitati diferinte implicate. Dragnea a dat de inteles ca senatorii PSD vor respinge, la votul decisiv din Senat, aceasta initiativa.
„Poate ca situatia actuala este mai buna decat situatia propusa. acum sunt trei entitati implicate in aceste numiri si poate acest echilibru intre trei entitati s-ar putea sa fie mai bun.Din punct de vedere politic, punctul meu de vedere, este o procedura care functioneaza de o perioada lunga de timp si, fiind trei entitati publice diferite. s-ar putea ca aceste filtre sa fie bune. Cea mai importatna este calitatea celor care ocupa acele functii,”
„Am mai avut pozitii diferite, dar asta nu inseamna ca nu putem colabora” a mai spus Dragnea, referitor la faptul ca i se opune lui Tariceanu.
Intrebat daca senatorii PSD vor vota deci impotriva acestui proiect, Dragnea a raspuns: „Senatorii PSD vor avea acelasi punct de vedere ca si mine”.
Proiectul a fost adoptat tacit de Camera Deputatilor si intra in dezbatere la Senat, for legislativ condus de Tariceanu. Pe de alta parte, parlamentul intra in vacanta in doua saptamani.
Tariceanu propune modificarea Statutului judecatorilor si procurorilor, in sensul ca in functiile de conducere sa nu mai fie implicat factorul politic – presedintele tarii si ministrul Justitiei.
„Inalta Curte de Casatie si Justitie isi numeste, dintre judecatorii care au functionat la aceasta instanta cel putin doi ani, presedintele, vicepresedintele, presedintii de sectii”, prevede proiectul lui Tariceanu.
Potrivit acestuia, revocarea din functie a presedintelui, vicepresedintelui sau a presedintilor de sectii se face de catre ICCJ care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numarul membrilor sau la cererea adunarii generale a institutiei.
„Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, prim-adjunctul si adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului National Anticoruptie, adjunctii acestuia, procurorii-sefi de sectii ai acestor Parchete, precum si procurorul-sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism si adjunctii acestora sunt numiti de Consiliul Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minima de 10 ani in functia de judecator sau procuror, pe o perioada de trei ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data”, mai prevede proiectul de lege.
Conform propunerii, revocarea acestora se face tot de catre CSM, care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunarii generale sau, dupa caz, a procurorului general al Parchetului de pe langa ICCJ.
In expunerea de motive a proiectului se arata ca „in spatiul public si nu numai in Romania, in toata lumea, se desfasoara o dezbatere legata de modalitatile cele mai potrivite pentru a asigura independenta justitiei si pentru a scoate actul de justitie de sub influenta prea mare a factorului politic”.
In momentul de fata legea prevede ca presedintele, vicepresedintii si presedintii de sectii ai ICCJ sunt numiti de catre presedintele Romaniei la propunerea CSM, iar propunerea lui Tariceanu este ca aceste numiri sa tina numai de instanta suprema, care sa isi aleaga din randul ei, „fara niciun fel de interventie politica din afara”, conducerea.
INTERVIURILE HotNews.ro