VIDEO Dragoș Anastasiu demisionează: Mi-e clar în acest climat că nu mai pot ajuta, pentru că, indiferent ce aș face, va continua denigrarea bazată pe fapte, dar dusă la extrem / Am fost declarat șpăgar. Există șpăgi de supraviețuire și șpăgi de îmbogățire. A fost despre frică și supraviețuire / Apel către premier

Vicepremierul Dragoş Anastasiu și-a anunțat demisia, duminică, într-o conferință de presă de peste o oră, în care a vorbit despre contextul în care, timp de opt ani, în perioada 2009-2017, compania sa a mituit o angajată ANAF. El a susținut că contextul în care a acceptat să dea mită a fost „unul de criză majoră” și fost vorba despre „șpagă de supraviețuire” în fața abuzurilor statului.

În conferința de presă pe care a ținut-o singur, la guvern, Anastasiu a susținut că „există două tipuri de şpăgi”: „există şpăgi de supravieţuire şi şpăgi de îmbogăţire şi, din punctul meu de vedere, treaba a fost din zona de supravieţuire”.

El a subliniat de mai multe ori în conferința de presă că „nici o secundă” nu a făcut evaziune fiscală și a încercat să explice și de ce compania sa a denunțat-o pe inspectoarea ANAF abia după opt ani:

„Am știut la început, apoi nu a avut toate informațiile la zi și am pierdut de sub radar această situație, a fost pe alt radar. (….) A fost o lungă perioadă când nu am avut toate informațiile, iar când le-am avut am făcut pasul.

În contextul în care a existat la toți colaboratorii mei frica de controale și șantaj, nu au considerat posibi să facă pașii necesari. Că trebuia să facă, vă dau dreptate acum. Așa s-a desfăurat atunci si, din miile de mesaje primate în ultimele zile, cred că asta a fost atmosfera generală în business-ulkdin Romania. Când am avut toate informațiile, am mers să facem denunț”.

Anastasiu a făcut „apel către anteprenori să ridice glasul la abuzurile statului”, nu să accepte ce a acceptat el: „Nu mai putem continua cu un stat asupritor al companiilor din România. Statul trebuie să fie partener”.

Întrebat dacă premierul i-a cerut demisia, Dragoș Anastasiu a afirmat că nu, spunând că a vorbit cu Ilie Bolojan zilnic, ultima dată acum câteva ore, iar acesta i-a spus că îi va respecta decizia pe care o va lua.

Legat de calitatea sa din dosar, în contextul în care el a spus că este martor, iar DNA a transmis că este martor denunțător, Dragoș Anastasiu a subiniat că, așa cum arată și datele din dosar, nu el a semnat denunțul, ci partenerul său de afaceri, astfel că nu a mințit: „Eu am fost și sunt martor, nu am mințit când am spus că am fost martor. Că se asimilează declarații, nu vreau să contrazic, foarte posibil, dar asta a fost”.

HotNews a transmis în format LIVETEXT principalele declarații:

„Am luat câteva zile de gândire pentru a reflecta la cea mai bună decizie pentru a nu periclita Guvernul și chiar și persoana mea”

• Am luat câteva zile de gândire pentru a acumula cât mai multe informații, pentru a avea răspunsurile la cât mai multe întrebări și pentru a reflecta cu privire la cea mai bună decizie pentru a nu periclita Guvernul României și chiar și persoana mea fizică.
• Aș vrea să încep cu contextul în care ne aflăm – un guvern care e de o lună instalat, condus de Ilie Bolojan, care este extrem de determinat și de ferm în a face reformele de care România are nevoie. Suntem obligați la reforme, pentru că situația bugetului este una extrem de dură, de tensionată.
• A fost necesară o frână de mână trasă brusc pentru ca agențiile de rating să nu ne degradeze de la penultimul nivel acceptabil pentru investiții. Această frână a lovit în multe categorii.
• Nimeni nu își dorește să afecteze sporurile celor care lucrează la buget, pensiile, bursele, studenții, profesorii, deci multe categorii afectate, un lucru nedorit, dar extrem de necesar și care s-a dovedit a fi util. Trebuie să mergem mai departe cu planul de reformă.
• Suntem în faza pachetului 2, care are mult de-a face cu lipsa de echitate din societate, are de-a face cu risipa și cu eficiența. Sunt măsuri care se iau în zona de sănătate, în zona administrației publice locale și, de asemenea, măsuri de eficientizare a companiilor de stat. Aici a apărut persoana mea în joc, într-un grup de lucru cu mai multe ministere, proprietarii multor companii de stat, 1.337 de companii, câteva foarte performante, unele care se țin pe linia de plutire și foarte multe care au probleme foarte mari.

„Atacurile la adresa mea, pentru că am deranjat sinecurile. E ca și cum bagi bățul într-un viespar. Nu am venit să mă poziționez ca victimă, nici să vă ofer justificări”

• Încă sunt multe sinecuri, este un loc pe care dacă îl deranjezi e ca și cum bagi bățul într-un viespar. Ne așteptam să fie o rezistență foarte mare, să nu fie multe aplauze. Acesta este momentul în care pe mine s-au pus toate reflectoarele: Nu este ceva la care să nu ne fi așteptat. Atunci când deranjezi, lumea reacționează.
• E și motivul pentru care au plecat o serie de atacuri. Vă readuc aminte reacțiile la un grup de experți care nici măcar nu se formase, era în primă discuție de a fi format, oameni competenți din privat, care au altă viziune.
• Vă aduc aminte că pe această zonă România este penalizată cu 330 de milioane de euro, pentru că nu a fost capabilă să operaționalizeze entitatea care se ocupă cu monitorizarea performanțelor și nu a fost capabilă să reducă numărul de interimate în CA.
• În acest context, a apărut în spațiul public implicarea mea într-un dosar mai vechi, care era public și acum cinci luni, și acum doi ani, și atunci când am fost chemat să fiu consilier la Cotroceni, și pe perioada în care am rămas benevol pentru a asigura tranziția cu noii consilieri ai președintelui Nicușor Dan. Acest dosar era în spațiul public și era cunoscut.

„Trei ani de zile compania mea a fost anchetată de poliția economică, apoi au propus începerea urmăririi deși nu au găsit nimic”

• N-am venit să mă poziționez ca victimă, ci să vă dau câteva explicații pentru a înțelege contextul. O să încep cu contextul anilor 2005, 2006, 2009, așa cum l-au avut companiile conduse de mine în acea perioadă. Am avut o companie care făcea transporturi internaționale, avea suficient de multe autocare, mulți angajați, o activitate care este în așa fel reglementată încât e necesară rambursarea de TVA.
• Aș vrea să vă povestesc relația noastră cu statul român la acel moment. Trei ani de zile compania mea a fost anchetată de poliția economică, cu suspiciunea de evaziune fiscală. S-a constatat la un control la graniță al câtorva autocare ale subantreprenorilor noștri că erau mai mulți pasageri decât bilete prezente. Au venit să verifice ultimii cinci ani, 500.000 de bilete, era un munte de cutii.
• Ne-au solicitat să detașăm un om ca să fie prezent la verificări, am detașat un om acolo. Lucrul acesta a durat trei ani. După ceva timp am întrebat mirat ce anume caută pentru că am zis că poate putem să ajutăm. Au spus că vor să compare numărul de bilete din plicuri cu evidențele de la Poliția de Frontieră. Am întrebat Poliția de Frontieră să ne spună dacă evidențele sunt opozabile justiției și să ne dea intrările și ieșirile șoferilor noștri în perioada unui an de zile. Răspunsul a fost așa: Evidențele noastre nu sunt opozabile justiției. Ne-au dat evidențele legate de fiecare șofer în parte, evidențele erau absolut nerelevante.
• Trei oameni au lucrat la Poliția Economică trei ani, timp în care rambursarea de TVA a companiei noastre a fost blocată, că așa era regula, și se adunaseră bani mulți, depășeam un milion de euro. Venise criza financiară. Pe autocarele noastre, jumătate din pasageri. Fiecare cursă era o pierdere, acum mergeam cu 25-30 de pasageri.
• Situația companiei era absolut dezastruoasă, motiv pentru care am tot încercat să urgentăm finalizarea anchetei. După trei ani și ceva am fost chemat și mi s-a spus: „Nu avem absolut nimic ce să vă reproșăm. Pe un sens aveți mult mai multe bilete decât avem noi evidențe, pe alt sens aveți ceva mai puține, dar per total aveți mult mai multe în înregistrări decât în acele evidențe de la Poliția de Frontieră, care oricum erau neopozabile justiției”.
• Am fost privit în ochi și mi s-a spus: După trei ani de anchetă eu nu pot să închid pur și simplu acest dosar, voi propune începerea urmăririi penale, nu pot închide dosarul pentru că s-a lucrat prea mult la el. Motiv pentru care s-a solicitat începerea urmăririi penale împotriva mea.
• Am fost chemat la parchet și mi s-a spus textual: „eu nu știu ce să fac cu acest dosar, pentru că nu am ce să fac cu el, de ce este la noi?” Nu știu să spun. Am scris o declarație, peste două săptămâni s-a închis dosarul.

„Inspectoarea ANAF ne-a spus că e grav și are o propunere constructivă”

• Acesta este contextul în care în 2009 vine ANAF cu persoana inculpată în dosarul de care facem vorbire și începe control de fond pe cinci ani. Durează patru luni. La un moment dat, colaboratorii mei au venit la mine și mi-au spus că totul pe contabilitate este foarte bine, dar avem probleme legate de evidențele din statele de plată.
• Inspectoarea ne-a spus că e grav și are o propunere constructivă: „Avem două variante – ori suspendăm controlul, vă uitați pe toate evidențele, le refaceți, state de plată de mii de persoane timp de cinci ani, și vedem ce iese ori închidem acum controlul și vă recomand o firmă care se va ocupa de aceste lucruri, va dura câteva luni, dar eu am încredere în această firmă că va face lucrurile să se întâmple în așa fel încât să avem evidențele la zi”.
• Acesta a fost un moment în care eu și partenerul a trebuit să decidem ce facem.

Despre funcționara ANAF: „A introdus un sistem de teroare care a generat frică în companie”

• Aveam de ales între un posibil faliment, sute de angajați cu familiile lor, munca noastră de 15 ani, 20.000 de călători peste tot în Europa care n-ar mai fi putut să se întoarcă acasă cu aceste autocare ale noastre, sau să dau curs șantajului, să dau curs propunerii și să închidem dosarul. În măsura în care toate celelalte elemente ale controlului erau în regulă.
• Partenerul meu a semnat un contract pe una din firmele noastre pe care el o gestiona și de aici încolo cred că lucrurile sunt clare în rechizitoriu. Eu nu l-am avut la momentul respectiv.
• Ce anume s-a întâmplat ulterior și ideea că a durat foarte mult până când partenerul meu a mers la DNA și a denunțat? Au fost niște încercări de rezolvare a problemei, n-au fost de succes, după care nu s-a mai întâmplat nimic, colaboratorii mei au preluat lucrul, au refăcut toate statele de plată pentru ca la sfârșit să vedem că sumele plătite de noi către stat erau mai mari decât ar fi fost nevoie.
• La un moment dat, au început să fie solicitări de excursii din partea funcționarului de la ANAF și a firmelor respective, care s-au soldat cu facturi pur și simplu neplătite, un an, doi, trei, patru.
• Eu n-am avut informații cu privire la faptul că, de exemplu, facturile nu erau plătite și la un moment dat lucrul acesta a explodat.
• Am aflat, am întrebat de ce, mi s-a spus că de frică pentru că persoana respectivă a mai venit în control la noi cu alte ocazii și că de fiecare dată cu aceeași severitate, aceleași țipete, amenințări la adresa colaboratorilor mei, a introdus acest sistem de teroare care a generat frică, de a pune presiune pe reziliere de contracte, pe plata facturilor etc.
• Am decis cu partenerul să spunem adevărul, el semnase contractul, el a fost cel care a depus denunțul, eu am fost martor, am știut în primă fază, mi-am asumat într-o situație de foarte mare criză. Ce s-a întâmplat apoi ați văzut.

„Există două tipuri de șpăgi – de supraviețuire și de îmbogățire. Din punctul nostru de vedere, treaba a fost în zona de supraviețuire”

• Am fost declarat șpăgar. Aș vrea să vă spun din start că s-a făcut un studiu cu privire la șpăgi în România: există două tipuri de șpăgi – de supraviețuire și șpăgi de îmbogățire. În anii `90 era cu plicul sau cu geamantanul, din anii 2000 lucrurile s-au mai sofisticat, se merge cu contracte de consultanță.
• Din punctul nostru de vedere, treaba a fost în zona de supraviețuire.
• În perioada de timp în care au continuat aceste contracte, facturi neplătite, în toată perioada asta a fost zona de frică și supraviețuire.
• În toată această perioadă compania mea a plătit 75 de milioane de RON impozite la stat. Nu a fost nicio secundă, dar nicio secundă, evaziune fiscală. Avem toate veniturile înregistrate, toate salariile plătite oficial, spre deosebire de foarte multe firme. În niciun moment nu a fost vorba de zona cealaltă, care se cheamă îmbogățire.
• E imaginea pe care v-o pun pe masă cu cea mai mare sinceritate. Este totuși în rechizitoriu dacă nu mă înșel. Asta este realitatea, nu alta.

Despre calitatea sa din dosar: „Nu am mințit când am spus că am fost martor, și nu denunțător”

• Cu privire la calitatea mea, s-a născut o dispută care este una juridică, dacă am fost martor sau am fost denunțător, sau martor denunțător. Eu vă spun ce știu eu – nu eu am semnat un denunț.
• Eu am fost martor și așa se vede în tot rechizitoriul. Nu am mințit când am spus că am fost martor.

„Da, am făcut greșeli, dar țara asta a crescut cu noi într-un parteneriat cu statul care niciodată n-a fost corect”

• Aș mai vrea să abordez un capitol despre abuzurile statului român. Am primit mii de mesaje, am citit, am văzut spațiul public, au fost foarte multe comentarii, influenceri, comentatori de toate felurile. Multe din comentarii sunt corecte și cu povești similare.
• Au fost foarte mulți antreprenori care au spus că au pățit și ei, asta este realitatea anilor respectivi și probabil și astăzi continuă într-un anumit fel. Și cele care critică pe cei care și-au asigurat supraviețuirea cedând șantajelor și bullyingului statului, și acestea sunt corecte.
• Atmosfera în care antreprenorii au trebuit să își facă treaba și să crească această țară… Da, am făcut greșeli și eu, dar țara asta a crescut cu noi, într-o atmosferă complicată, într-un parteneriat cu statul care niciodată n-a fost corect și nici astăzi nu este corect.
• La data de 25 ale fiecărei luni, statul își ia dividendele pe care noi le luăm, dacă există, la sfârșitul anului. Datoria statului e să fie partener, nu dușmanul economiei.
• Controalele de la ANAF – compania mea nu e singura. Un singur funcționar a avut acces multe companii și a lucrat cu toate la fel.
• Aleg să citesc un singur mesaj primit pe Facebook, de la Rodica Todericiu: „Sunt o persoană care vă înțelege foarte bine punctul de vedere, deoarece eu am fost în anul 2004 supusă aceluiași sistem la Bistrița, am dat mită cash la primul control, dar am refuzat alte plătiți. ANAF a fost obligată să returneze 168.000 de lei în 2008, după patru ani de umblat prin tribunale”.

„Anteprenorii să ridice glasul la abuzurile statului, nu să accepte ce am acceptat noi”

• Încurajez fiecare antreprenor să vorbească, să spună în ce condiții s-a făcut business în România și cât de bun e statul ca partener. Statul s-a ameliorat în ultimii ani, dar a fost inacceptabil ani și ani de zile.
• Controalele ANPC. Am înțeles că sunt multe greșeli în HoReCa, dar una e să îți faci datoria ca stat și să reglementezi, să amendezi ceea ce nu e bine, alta este să umilești antreprenorul public pe TikTok. Umilirea antreprenorilor nu cred că este un comportament corect al statului român. Apelez la stat să nu mai facă așa ceva. Să își facă datoria.
• Evaziunea fiscală. Clar că nu mai putem să funcționăm așa. De ce nu digitalizăm ANAF de atâția ani? Ucraina s-a digitalizat în doi ani de război. Nu vrem, pentru că în continuare tolerăm același comportament al controalelor…
• Statul are miliarde de lei datorii la firmele private, miliarde. Vă dau exemple. Rambursarea plăților pe concediile medicale, miliarde. Plata companiilor de energie care au făcut plafonarea în energie și sunt neplătite.
• Am sunat doi constructori mari, ieri, și mi-au spus că au împreună 1,5 miliarde lei nefacturați pe lucruri pe care le-au prestat deja, alt miliard facturat și neplătit. Au spus că nu facturează pentru că li se spune că nu sunt bani și dacă facturează se încarcă și cu TVA.
• Intrarea mea în Guvern a avut de-a face cu normalizarea, reforme poate e prea mult spus. Ca să ajungem la reforme trebuie să ne normalizăm, iar statul trebuie să devină partener, mai ales într-un moment greu ca acum, în care sunt afectați pensionari, mame, elevi. Nu mai putem continua așa, cu un stat asupritor al companiilor din România.

„În acest climat, aș face mai mult rău decât bine. Demisionez”

• Ce urmează? Intrarea mea în Guvern a avut de-a face cu faptul că am vrut să ajut. M-a întrebat premierul ce vreau să fac cu restul vieții mele și i-am spus că lucrul cel mai simplu e să continui ce făceam, zona de business, să merg înainte cu proiectele. Am trăit în Germania și m-am întors benevol, a fost cea mai bună decizie a vieții mele.
• România e o țară plină de oportunități, care a fost tratată prost de noi toți în ultimii 35 de ani și trebuie să regândim modul în care vrem să avem o țară.
• Asta i-am spus premierului că e cel mai simplu pentru mine, dar în același timp i-am spus că vreau să am impact. I-am spus că sunt dispus să fac acest pas, atâta timp cât pot să ajut.
• În acest climat, mie îmi este foarte clar că nu mai pot să ajut, pentru că, indiferent ce aș spune și aș face, va continua procesul de denigrare, bazat pe niște fapte, dar dus la extrem.
• Este motivul pentru care, discutând cu premierul, i-am spus că voi face mai mult rău decât bine și că e momentul să fac un pas în lateral, în spate, și să demisionez.

Anastasiu, apel către premier

• Plecarea mea din Guvern nu înseamnă că reformele premierului Bolojan trebuie să se oprească. Dimpotrivă!
• Fac un apel public premierului să preia personal grupul de lucru pe care memorandumul trecut în Guvern îl prevede a fi înființat pentru reformarea companiilor de stat. Îl rog să țină cont de toate pregătirile făcute pentru a repune pe picioare AMEPIP.
• Îl rog să continue această muncă, punându-i la treabă și pe cei din privat care și-au declarat intenția să ajute și au fost luați la țintă – nu degeaba, probabil. Nu vreau să decredibilizez imaginea Guvernului.
• Am discutat foarte mult cu foarte multe organizații de business, a fost o efervescență extraordinară, au venit idei, au venit propuneri, au venit soluții, au venit oameni, cum n-a fost niciodată, pentru că au simțit că se poate face reformă. Îi rog să nu se demobilizeze.
• Știu că toți mi-au trimis mesaje să rezist, să merg mai departe. Eu rezist, am trecut prin multe grele, am făcut multe greșeli și am plătit pentru ele. Să nu fie dezamăgiți că cineva venit din mediul privat face un pas în lateral. Îi rog pe toți cei care au criticat și pe toți cei din mediul privat să găsească pe cineva mai bun, pe cineva curat, perfect, dacă se poate, dar nu să stea și doar să critice.

„Nu, nu sunt șpăgar. Sunt un om onest și integru”

• Este momentul ca oamenii să nu mai suporte, să vorbească, să arate cu degetul către toți. OK, eu plec, să introducem măcar standardul ăsta la nivelul partidelor.
• Nu, nu sunt șpăgar. Sunt un om onest și integru. Când am avut întregul adevăr, m-am dus la DNA. Reforma trebuie să continue. Plecarea mea nu va opri acest lucru, să nu se bucure prea mulți. Avem un premier decis să continue reforme.
• Nu am mințit. Antreprenorii nu trebuie să poarte anatema incorectitudinii și nu trebuie să fie demobilizați. Statul trebuie să devină un partener loial al business-ului.
• În încheiere, aș vrea să mulțumesc multor oameni, familiei mele, care s-a uitat la televizor.
• Aș vrea să mulțumesc colaboratorilor mei, care atunci când am spus că plec în această aventură s-au mobilizat și au rămas singuri. Aș vrea să mulțumesc tuturor colegilor de la Cotroceni și de la Palatul Victoria pentru colaborare, tuturor colegilor onești.
• Aș vrea să mulțumesc premierului României pentru că a avut încredere în mine și să îi spun că trebuie să continue, este singura șansă pe care România o are astăzi, un om atât de determinat să facă reforme.

Cum explică denunțul abia după 8 ani: „Am pierdut situația de sub radar”

Întrebările jurnaliștilor:

Ați discutat cu premierul?

Anastasiu: Da.

De ce ați acceptat să intrați în Guvern dacă știați că opt ani ați mituit un funcționar ANAF?

Anastasiu: O să vă spun cum am luat decizia să intru în Guvern. În primul rând, m-am întrebat dacă pot să ajut cu ceva, dacă am capabilitățile necesare. Mi-am răspuns că aș putea să am. M-am întrebat dacă pot să ajut, răspunsul a fost că da. M-am întrebat dacă tot ce am făcut până acum în viață mă face să fiu mândru, am ajuns la concluzia că sunt foarte multe lucruri de care pot să fiu mândru.

M-am întrebat dacă sunt un om onest și cinstit, am spus că n-am făcut niciodată evaziune, n-am profitat de statul român. Atâta timp cât a fost despre a alege între a supraviețui compania, oamenii, cei plecați în străinătate, și a face acest compromis, am ales acest compromis. Am făcut o greșeală că l-am pierdut din radar pentru o perioadă de timp. Când am înțeles despre ce e vorba, am vorbit. Am considerat că acest complex este acceptabil pentru a putea să încerc să fac ceva pentru țara mea.

De ce a durat foarte mult până a depus denunțul partenerul dvs?

Anastasiu: Am știut la început, după care n-am avut toate informațiile la zi. Au fost emise o serie întreagă de facturi de excursii, știam că se emit, dar nu știam că sunt neplătite. Sumele le aveți în rechizitoriu, factură cu factură.

O firmă administrată de partenera dumneavoastră de viață a încheiat un număr record de contracte prin încredințare directă cu instituțiile publice. Cunoașteți situația?

Anastasiu: Acest lucru n-are nicio legătură cu tema conferinței de presă. Dacă înțeleg bine întrebarea, vorbim despre o companie privată de arhitectură, care are activitate împreună cu constructori șamd în domeniul public. Dacă are contracte legale, nu văd care ar fi problema. Dacă e ceva nelegal în aceste chestiuni, vă rog să semnalați autorităților statului. Statul să își facă datoria.

Este adevărat că înainte să mergeți la DNA au fost controale și s-au solicitat documente din partea DNA dinspre firmele dvs și acesta a fost „declicul” pentru care ați mers la DNA?

Anastasiu: Eu cred că toate răspunsurile le găsiți în rechizitoriu. Tot ce v-am spus până acum, mai mult nu am ce să vă spun. Dacă dvs considerați că mint, asta este, îmi pare rău. Eu v-am spus ce știu eu, care sunt momentele trăite.

„Am făcut greșelile mele, le recunosc, le asum, cred că juridic lucrurile sunt încheiate, moral trag consecințele“

Le comunicați acum oamenilor de afacerilor și românilor simpli, care de la 1 august vor resimți măsurile reformei, că este în regulă să fentezi legea într-un context greu?

Anastasiu: Nu am spus că trebuie să încalci legea. Am făcut un context al anilor 2008, 2009, 2010. Asta era realitatea atunci. Realitatea actuală este îmbunătățită, dar în continuare avem aceleași practici. Nu am spus că trebuie să oficializăm absolut nimic, ci că statul trebuie să devină partener pentru a nu fi cauza anumitor efecte. Am făcut greșelile mele, le recunosc, le asum, cred că juridic lucrurile sunt încheiate, moral trag consecințele, asta e.

Premierul v-a cerut să demisionați?

Anastasiu: Nu. Am vorbit în fiecare zi, ultima dată cred că acum două-trei ore.

V-a încurajat să rămâneți în Guvern?

Anastasiu: I-am spus ce cred, decizia e a mea.

Președintele sau premierul știu că ați dat mită? Instituțiile au avut vreo discuție cu dvs despre această vulnerabilitate?

Anastasiu: Eu nu le-am spus. V-am explicat de ce. Ce au făcut instituțiile statului nu știu. N-am vorbit cu președintele și cu premierul despre această temă.

De ce nu v-ați plâns public de abuzurile autorităților?

Anastasiu: În anii respectivi vă referiți? Repet, începutul l-am spus, îl recunosc, așa este. După aceea n-a mai fost neapărat pe radarul meu, dar nu asta este problema. În contextul în care a existat la toți colaboratorii mei frica de controale și de șantaj, nu au considerat posibil a face pașii necesari. Că trebuia să se facă vă dau dreptate. Asta a fost atmosfera în care s-a desfășurat business-ul în perioada respectivă, nu înseamnă că toată lumea a făcut la fel. Nu mă scuz, nu mă justific, am dat imaginea de atunci.

Ați avut certificat ORNISS?

Anastasiu: Da. Să nu credeți că există certificat ORNISS fără… nu un formular, o cărticică.

Ați spus că nu ați plătit angajați la negru și nu ați făcut evaziune. Atunci cum se face că ați fost la mâna acestei consiliere de la ANAF? Erați deja influent. Nu ați încercat pârghii administrative?

Anastasiu: Răspunsul l-am mai dat mai devreme, îl mai dau o dată. De ce am acceptat în primă fază? De ce nu m-am dus eu să fac ceva? Este o vină pe care o am că mi-a scăpat din radar o perioadă de timp. Greu de avut în vedere toate lucrurile pe care le desfășoară una dintre cele 20 de companii pe care le-am avut, dar nu mă scuz. Puteam să urmăresc cu atenție, n-am făcut-o, iar pentru asta plătesc.

Întrebat de HotNews ce s-ar întâmpla cu bugetul țării dacă mai multe companii ar da mită precum a făcut firma sa: „Ar fi o nenorocire”

1,1 milioane de firme active în România. Unele sunt sub presiunea ANAF. Doar o parte dintre ele, conform datelor din justiție, ajung însă să încheie contracte fictive și să fie descoperite că au încheiat astfel de contracte în folosul unor rude ale acestor funcționari ANAF corupți. Sunt puține dosare. Ce considerați că s-ar întâmpla pentru bugetul țării dacă mai multe firme ar alege să încheie astfel de contracte fictive?

Anastasiu: Ar fi o nenorocire dacă s-ar întâmpla lucrul acesta. Eu nu mă scuz. Contextul în care am acceptat acest lucru, n-am semnat eu contractul, dar l-am acceptat, a fost unul de criză majoră. Am avut această variantă, încă șase luni să îmi țină banii statul, ceea ce însemna faliment, sau să fac așa ceva. Nu spun că am făcut bine, asta a fost decizia la momentul respectiv. Nu încurajez pe nimeni să facă. Invers trebuie să se întâmple. Eu, cu minte mea de acum, m-aș duce în aceeași secundă la DNA sau la ANAF. Nu încurajez să se facă nici pentru supraviețuire, nici pentru îmbogățire. Îi încurajez pe antreprenori să nu mai facă lucrurile astea, gata.

Ați respectat standardele de performanță despre care vorbeați?

Anastasiu: Azi am spus de niște standarde la nivel moral și legal legate de mine. Am spus că dacă acesta este standardul, și e OK așa, nu mai stați pe margine și doar criticați, ci implicați-vă, fiind mai buni decât sunt eu, și clasa politică să respecte standardul dacă acesta este.

Este mita un standard de performanță?

Anastasiu: Evident că nu. Este un standard de neperformanță.

Veți face parte din grupul de consultanți voluntari din cadrul Guvernului?

Anastasiu: Dacă e să fiu la ceva consultant, trebuie să întrebați pe cel care solicită consultanța, că nu mă duc eu să…

Scandalul mită la ANAF

Liderii coaliției de guvernare nu au fost informați cu privire la ce va anunța astăzi concret în cadrul conferinței de presă vicepremierul Dragoș Anastasiu, conform unor surse apropiate de conducerea unui partid aflat la guvernare cu care HotNews a discutat.

Potrivit standardelor, conferința de presă înseamnă că nu va fi doar o declarație, ci va lua și întrebări din partea jurnaliștilor.

În dosarul prin care inspectoarea ANAF Angela Burlacu a fost trimisă în judecată și apoi condamnată la închisoare, Anastasiu a recunoscut mituirea angajatei ANAF atât în fața procurorilor DNA, cât și a judecătorilor.

Reacționând vineri pe Facebook la informațiile apărute în spațiul public, vicepremierul Dragoș Anastasiu a declarat că în dosar a fost „martor, nu denunțător”.

„Când, fiind antreprenor, gestionezi mai multe companii care, la rândul lor, sunt conduse de manageri, este imposibil să ai informații la zi și amănunte despre toate operațiunile în derulare. Dar atunci când ai informațiile complete, trebuie să acționezi corect și în spiritul legii. Asta este ceea ce am făcut eu”, explica vineri Dragoș Anastasiu. 

Într-un răspuns transmis vineri pentru G4Media, iar apoi într-un comunicat de presă transmis public sâmbătă, DNA a transmis că Anastasiu și partenerul său de afaceri au avut calitatea de „martor-denunțător”

Reprezentanții Guvernului României au transmis vineri că „circumstanțele cazului” în care vicepremierul Dragoș Anastasiu a recunoscut în instanță că firma sa a dat mită unei inspectoare ANAF „nu au nicio legătură cu calitatea de vicepremier și cu atribuțiile dlui Dragoș Anastasiu”.

Citește și

Scandalul Anastasiu și Ilie Bolojan. „Tu ești premierul unei țări care pretinde că a trecut de epoca Năstase-Videanu-Dragnea”