Sari direct la conținut

Duel al grațierilor Biden-Trump pentru insurecția de la Capitoliu. Deciziile „oficializează amintirile schizoide despre ziua de 6 ianuarie”, spune un profesor

HotNews.ro
asaltul asupra Capitoliului american din 6 ianuarie 2021, Foto: Ardavan Roozbeh / Zuma Press / Profimedia
Asaltul asupra Capitoliului american din 6 ianuarie 2021, Foto: Ardavan Roozbeh / Zuma Press / Profimedia

Grațierile anunțate luni de președintele demisionar Joe Biden și de noul șef al statului Donald Trump au contribuit la intensificarea dezbaterii pe tema asaltului de la Capitoliu din 2021, un eveniment aparent simplu de explicat, care nu întrunește însă consensul opiniilor americanilor, scriu New York Times și Reuters.

Cel puțin potrivit legii, nu există nicio îndoială cu privire la cine a fost responsabil pentru violențele de la Capitoliu: susținătorii lui Trump au atacat clădirea, s-au luptat cu poliția și au devastat birourile în încercarea de a bloca certificarea victoriei lui Joe Biden din 2020.

La momentul respectiv, republicanii și democrații au condamnat deopotrivă violențele și rolul lui Trump în incitarea unei mulțimi furioase la Washington.

Dar patru ani mai târziu, mulți americani privesc acum evenimentele din 6 ianuarie diferit. În funcție de preferința politică, eroii și răufăcătorii sunt diferiți.

Cei care au investigat atacul ar putea fi fie adepți ai adevărului, fie partizani corupți ai lui Biden. Cei care au atacat Capitoliul și au fost închiși pot fi fie criminali, fie „ostatici” – așa cum îi numește Trump

După ziua de luni, fiecare tabără are propriul set de grațieri pentru a-și susține cauza, scrie New York Times.

Biden i-a grațiat preventiv pe congresmenii care au investigat incidentele și pe ofițerii de poliție care au depus mărturie.

Trump a grațiat peste 1.500 de oameni acuzați sau încarcerați cu privire la evenimente, inclusiv membri ai organizației de extremă dreapta Proud Boys.

Eroi și criminali

Grațiindu-i pe cei acuzați în legătură cu atacul asupra Capitoliului, Trump a semnalat că aceștia au fost victime ale unui Departament de Justiție excesiv de zelos și politizat.

Grațiindu-i pe membrii Comisiei din Camera Reprezentanților care a investigat atacul, și pe ofițerii răniți care au depus mărturie în fața comisiei, Biden le-a oferit protecție împotriva oricărei urmăriri penale politizate.

Dar, scrie New York Times, el a oferit de asemenea muniție celor care cred că comisia a comis infracțiuni. „De ce ar avea ei nevoie de grațiere dacă nu au făcut nimic rău?”, s-ar putea întreba susținătorii lui Trump.

„Cele două seturi de grațieri oficializează amintirile schizoide despre ziua de 6 ianuarie: o tabără mare îi vede pe cei din 6 ianuarie ca pe niște criminali care au încercat să anuleze un proces democratic, iar o altă tabără îi consideră eroi care au fost persecutați pe nedrept”, a observat Alexander Keyssar, Matthew W. Stirling Jr. profesor de istorie și politică socială la Harvard Kennedy School.

Keyssar a declarat că este „remarcabil” faptul că „contrastul dintre amintiri s-a amplificat de la evenimentul în sine. Sau, pentru a fi mai precis, că a crescut numărul persoanelor care acceptă versiunea trumpistă a istoriei sau cel puțin o tolerează”.

Modificarea istoriei

La început, susținătorii lui Trump au încercat să dea vina pentru atacul din 6 ianuarie pe militanți antifa sau pe agenți sub acoperire ai FBI. Ei au încercat alternativ să recreeze revolta drept o „zi a iubirii” în care protestatarii au îmbrățișat poliția – în ciuda celor 150 de ofițeri răniți în violențe.

Ei au sugerat apoi că procurorii și membrii Congresului care au investigat atacul sunt adevărații criminali și au cerut să fie anchetați.

Luni, la mai puțin de opt ore după ce a depus jurământul pentru al doilea mandat, Trump a făcut ultimul pas în acest sens, grațiind aproximativ 1.500 de persoane acuzate de infracțiuni în legătură cu evenimentele din 6 ianuarie.

În același timp, Trump a condamnat grațierea congresmenilor de către Biden, afirmând că aceștia sunt „foarte, foarte vinovați de infracțiuni foarte grave” și referindu-se la comisie ca fiind „Comitetul neselectat al huliganilor politici”.

Reacțiile celor implicați

Reprezentantul Bennie Thompson, un democrat din Mississippi, fost președinte al comisiei, discutase cu consilierii lui Biden de la Casa Albă cu privire la grațiere și a cerut una, spunând că se teme să devină victima unei urmăriri penale motivate politic.

Însă alte persoane legate de comisie au fost surprinse. Unii membri ai personalului și-au exprimat șocul față de această decizie, dar și ușurarea că nu vor mai putea fi vizați de un procuror.

Thompson și fosta reprezentantă Liz Cheney, republicană din Wyoming, vicepreședintă a comisiei, i-au mulțumit lui Biden într-o declarație.

Au fost și alții care au urmărit duelul grațierilor cu un sentiment de îngrijorare.

Unul dintre ei, Craig Sicknick, fratele mai mare al ofițerului de poliție de la Capitoliu Brian D. Sicknick, care a murit la scurt timp după atacul asupra Capitoliului.

„Mesajul pentru mine este că Statele Unite nu mai sunt o țară în care domnește statul de drept și că totul este permis”, a spus el.

INTERVIURILE HotNews.ro