Dumitru Buzatu a susținut în instanță că banii din mită erau, de fapt, împrumutați și că ceruse de zece ori mai puțin. Inițial, a susținut că erau „din economii” – motivarea instanței

Lăsarea în libertate a unor inculpați care săvârșesc astfel de fapte prezintă pericol public concret pentru ordinea publică, prin crearea unui sentiment de insecuritate și neîncredere în justiție, iar, pe de altă parte, ar crea făptuitorilor impresia că pot persista în sfidarea legii, arată Tribunalul Vaslui în motivarea deciziei de arestare preventivă a șefului Consiliului Județean Vaslui, Dumitru Buzatu, prins în flagrant de DNA după ce a primit mită 1,25 milioane de lei de la un om de afaceri clujean. În documentul obținut de HotNews.ro este redată și declarația unuia dintre avocați, care a susținut în instanță că, de fapt, banii erau un împrumut, că Buzatu îi ceruse omului de afaceri de zece ori mai puțini bani și că DNA a pus în geantă restul de bani. Aceasta, după ce Buzatu a susținut că banii găsiți de anchetatori erau din „economiile sale”.

Dumitru Buzatu a fost suspendat oficial din funcția de președinte al Consiliului Județean Vaslui, după ce prefectul județului, Daniel Onofrei, a emis ordinul în acest sens. Prefectul de Vaslui a declarat marți la B1Tv că atribuțiile lui Buzatu vor fi preluate de către vicepreședintele CJ Ciprian Trifan.

Miercuri, Curtea de Apel Iași va judeca contestația formulată de către Dumitru Buzatu la decizia Tribunalului Vaslui de arestare preventivă.

„Lăsarea lui în libertate ar putea să aibă drept consecinţă şi încurajarea altor persoane de a proceda în mod similar”

Judecătorul Cătălin Crăciun de la Tribunalul Vaslui arată în motivarea deciziei – document obținut de HotNews.ro – că lăsarea în libertate a lui Buzatu „ar afecta grav încrederea opiniei publice în capacitatea organelor judiciare de a reacționa eficient” în cazul unor astfel de infracțiuni și ar putea îngreuna desfășurarea urmăririi penale, având în vedere că urmează să fie audiați martori asupra cărora Buzatu „are un ascendent, fiind subordonați acestuia pe linie profesională”.

Instanța arată că Dumitru Buzatu ocupă de peste 10 ani funcția de președinte al consiliului Județean Vaslui și conduce Organizația Județeană Vaslui a Partidului Social Democrat, fiind o influentă figură politică atât la nivel județean, cât și la nivel național, creându-și în acest fel un sistem puternic de relații interpersonale cât și de subordonare cu funcționari din cadrul Consiliului Județean Vaslui și nu numai.

În motivare, judecătorul mai spune că s-a apreciat de către procuror că fapta comisă de Dumitru prezintă un pericol social deosebit care rezultă din probele puse la dispoziţia instanţei:

• „(…) Constatăm că săvârșirea unei astfel de fapte a amplificat neîncrederea oamenilor în clasa politică şi în conducătorii aleși prin vot, producând un sentiment puternic de indignare şi de insecuritate, iar credința că banii statului sunt însușiți sistematic de către cei care trebuie să-i administreze este de natură să creeze dezechilibre majore între interesele celor care contribuie la bugetele statului şi interesele statului care trebuie să funcționeze cu aceste resurse.
• Corupția în general, lipsește statul de resurse și împiedică accesul oamenilor la serviciile publice, împiedică dezvoltarea economică, subminează instituțiile democratice și contribuie la instabilitate politică. Discrepanța care se creează la nivelul societății, prin îmbogățirea ilicită și excesivă a persoanelor corupte și starea de sărăcie a unei însemnate părți din populație, consolidează lipsa de încredere a populației în liderii politici și instituțiile statului.
• Lupta împotriva corupției este esențială pentru buna funcționare a statului şi pentru bunăstarea cetățenilor săi, astfel că organele judiciare trebuie să intervină prompt şi ferm atunci când există indicii că astfel de acte sunt comise.
• Luarea măsurii preventive cele mai severe, cea a arestului preventiv, este cerută în cauză şi de ascendentul pe care inculpatul îl are asupra persoanelor care vor fi audiate în cauză pentru lămurirea situației de fapt, existând posibilitatea influențării acestora. Asigurarea bunei desfășurări a procesului penal nu poate fi lăsată hazardului, izolarea inculpatului de mediul în care şi-a desfășurat activitatea şi limitarea posibilităților acestuia de a lua legătura cu posibilii martori fiind esențială.
• În același timp, lăsarea lui în libertate ar putea să aibă drept consecinţă şi încurajarea altor persoane, care au luat cunoștință de activitatea acestuia, de a proceda în mod similar la nesocotirea valorilor sociale, observând că atitudinea organelor judiciare este una de toleranţă.
• Având în vedere toate aspectele mai sus învederate, se apreciază că efectele pe care privarea de libertate le-ar avea asupra inculpatului nu sunt disproporţionate faţă de scopul urmărit prin luarea măsurii”.

Gravitatea faptelor este argumentată și prin modalitățile în care a fost obținută mita:

• „Inițial inculpatul a blocat efectuarea plății către societatea la care martorul denunțător este director administrativ prin efectuarea unei expertize ca să se asigure că acesta din urmă va înțelege că fără intervenția inculpatului și fără a primi o sumă de bani de la martor deblocarea sumelor de bani nu va fi posibilă având în vedere faptul că acesta are o mare influență asupra funcționarilor responsabili cu întocmirea actelor privitoare la efectuarea plății.
• Ulterior, pentru a se asigura de deplina colaborare a martorului în sensul remiterii de către acesta din urmă a unei sume de bani în vederea îndeplinirii atribuțiilor de serviciu ale inculpatului, a avut numeroase discuții în care l-a asigurat pe martor că fără intervenția lui efectuarea plății în general și cu celeritate nu ar fi posibilă dându-i de înțeles că trebuie să remită o suma de bani după ce plata va fi efectuată.
• Modalitatea în care a primit suma de bani este una conspirată, rezultând din procesele verbale de redare audio video existente la dosarul cauzei.
• Faptul că actul primirii a fost surprins în condiții de flagranță iar obiectul infracțiunii de luare de mită îl constituie o sumă foarte mare de bani și anume 1.250.00 lei aproximativ 250.000 de euro”.

„Are 68 de ani, unde să se mai ducă?”

Dumitru Buzatu a fost reprezentat în instanță de către doi avocați. Unul dintre ei a susținut că, în timp de DNA a avut la dispoziție șapte luni să-și pregătească concluzii în acest dosar, el a avut la dispoziție doar o oră.

Celălalt avocat a spus că îl cunoaşte pe Buzatu din anul 1992 și că, din punctul de vedere al apărării, decizia de arestare ar fi o măsură „super excesivă”, și că s-ar impune „cel mult un control judiciar”.

El a adus ca argument și faptul că Buzatu, în vârstă 68 de ani, este dependent de insulină, fiind diabetic și având și alte câteva afecţiuni.

În motivarea instanței este consemnată și declarația avocatului care a susținut că s-a „uitat în ochii” lui Dumitru Buzatu şi nu a văzut, din punctul său de vedere, „nici cea mai mică, să zicem, dorință de a părăsi județul, țara”: „Are 68 de ani, unde să se mai ducă?”.

O nouă versiune – banii primiți de Buzatu erau împrumut, iar acesta ceruse de zece ori mai puțin

Unul dintre avocați a susținut, de asemenea, că, din ce a citit în referatul DNA, „nu există niciun moment în care, pe parcursul acestor luni, din februarie, de când s-a deschis dosarul și până în luna septembrie, Buzatu să fi pretins, să fi solicitat vreo sumă de bani cu titlu de mită” de la omul de afaceri Emil Savin.

El a spus că, de fapt, banii erau un împrumut, că Buzatu îi ceruse omului de afaceri de zece ori mai puțini bani și că DNA a pus în geantă restul. Aceasta, după ce Buzatu a susținut că banii găsiți de anchetatori erau din „economiile sale”:

• „ Ceea ce nu s-a spus aici, a spus-o dl. Buzatu și în declarație și sigur, a spus-o și dl. Savin este că între dl. Buzatu și dl. Savin există o prietenie care durează de ani buni, că dl. Buzatu a fost de mai multe ori la acel loc, acea baltă de pescuit, că mergea acolo și discuta cu acest domn care era în relații de amiciție, de prietenie.
• (…) În al 2-lea rând, suma aceea care a fost găsită în borsetă, spune dl. Buzatu în declarația dată, e altceva decât domnia sa discutase cu dl. Savin. Îl rugase să-i împrumute o sumă de 125.000 RON. Nu a luat acea borsetă în ideea că era 1.200.000, ci bănuia că e suma pe care o solicitase.
• De altfel, la un moment se regăseşte în referatul cu propunerea de arestare preventivă, apropo de înregistrarea ambientală realizată de dl. Savin cu echipamentul asupra sa, la momentul la care s-a mutat borseta respectivă din Lexus-ul domnului Savin în Duster-ul cu care venise dl. Buzatu, în care dl. Buzatu îi spune acestuia, citează din memorie: „sărut mâna, m-ai salvat, eram pe drojdie”. Lucrul ăsta, pentru un terț care află chestiunea asta referitor la o sumă de bani nu înseamnă a luare de mită, ci înseamnă mai degrabă „mulțumesc că mi-ai dat această sumă de bani, că aveam nevoie să-mi rezolvi treburile, ca împrumut”. Și atunci să se aibă în vedere că toată această sumă de 1.250.000 lei este stabilită de către dl. Savin, care i-a pus acolo cu concursul direct al DNA-ului, pentru că banii provin din fondurile Direcției Naționale Anticorupție”.

De altfel, și Dumitru Buzatu a susținut, la audierile de la DNA, că în urmă cu aproximativ două sau trei săptămâni s-a întâlnit cu Emil Savin în parcarea Consiliului Județean Vaslui și i-a solicitat suma de 125.000 de lei ca împrumut, acesta fiind de acord, conform referatului cu propunerea de arestare.

Buzatu spune că în 22 septembrie (în ziua flagrantului) a mers la iazul de pescuit din localitatea Cârja din județul Vaslui și s-a întâlnit cu niște prieteni și inclusiv cu Emil Savin, care i-a dat o geantă de culoare maro în care a crezut că se află suma de bani solicitată ca împrumut. Buzatu a susținut că abia după ce a fost oprit de poliție și procuror a constatat că în geantă erau 1.250.000 de lei și că el nu a cerut această sumă nici ca împrumut.

Amintim că, la momentul flagrantului, când a fost blocat cu mașinade procurori, Buzatu a susținut că banii pe care îi avea în portbagaj erau „din economi”. În fața instanței, Dumitru Buzatu nu a mai făcut declarații, menționând că susține ceea ce le-a spus procurorilor.

Acuzațiile pe care DNA i le aduce lui Dumitru Buzatu:

• „În perioada 08.05.2023 – 07.09.2023, inculpatul Buzatu Dumitru, în calitatea menționată mai sus, ar fi pretins de la un om de afaceri (martor în cauză) sume de bani, reprezentând un procent de 10% din valoarea unui contract de achiziție publică pe care acesta din urmă îl încheiase cu Consiliul județean Vaslui și care avea ca obiect reabilitarea și modernizarea unor drumuri din județul Vaslui astfel încât contractul să se deruleze în bune condiții (plată facturilor).
• În contextul menționat mai sus, la data de 22 septembrie 2023, inculpatul Buzatu Dumitru ar fi primit suma de 1.250.000 lei, ocazie cu care s-a procedat la constatarea infracțiunii flagrante”.

VIDEO Filmul flagrantului: „Îți mulțumesc, că eram pe drojdie”

Preşedintele CJ Vaslui, Dumitru Buzatu, prins în flagrant de DNA după ce luase 1,25 de milioane lei mită, a primit personal banii marcaţi de DNA şi aflaţi într-o valiză. El a pus valiza în portbagajul unui autoturism al instituţiei, fiind prins două ore mai târziu.

• „La orele 17.15, (…) şi Buzatu Dumitru s-au ridicat de la masă şi s-au deplasat către autoturismele marca (…) şi marca (…). Buzatu Dumitru a mers la portbagajul (…), iar (…) la autoturismul (…), unde a deschis uşa stânga spate şi a luat de pe banchetă o geantă maro pusă la dispoziţie de către Direcţia Naţională Anticorupţie, în care se afla suma de 1.250.000 de lei. Buzatu Dumitru a deschis portbagajul (…), (…) a mers către el, i-a întins geanta cu banii, Buzatu Dumitru a luat-o, a pus-o în portbagaj, după care l-a închis”, se arată în documentele DNA.

Şeful CJ Vaslui a fost oprit aproape două ore mai târziu, având banii în maşina Consiliului Judeţean.

• Dumitru Buzatu, acuzat că făcea presiuni asupra subalternilor săi care se ocupau de derularea proiectelor finanţate din fonduri europene (referatul DNA)

„Ulterior, la data de 22.09.2023, în jurul orelor 19.12, autoturismul (…) cu nr. de înmatriculare (…) utilizat de către Consiliul Judeţean Vaslui a fost oprit la ieşirea din ferma (…), în autoturism fiind identificat numitul BUZATU Dumitru însoţit de un conducător auto angajat al Consiliului Judeţean Vaslui. Procedând la efectuarea percheziţiei auto, în portbagajul autoturismului, în partea stângă, a fost identificată o geantă de culoare maro, după cercetarea acesteia putându-se constata faptul că în această geantă se află o sumă de bani în lei, respectiva sumă era compusă din bancnote cu cupiura de 500 de lei”, se arată în referatul cu propunere de arestare preventivă întocmit de DNA în dosarul preşedintelui Consiliului Judeţean Vaslui.

Buzatu primise 2.500 de bancnote de câte 500 de lei, marcate de către anchetatori pentru realizarea flagrantului. Banii primiţi drept mită erau pentru un contract din fonduri europene.

Discuția interceptată de procurori:

• Dumitru Buzatu: Ai pescuit ceva?
• Martor: Am prins câte un pește toți!
• Dumitru Buzatu: Altceva… decât pește?
• Martor: Altceva n-am prins! Încă n-am pescuit! Altceva n-am pescuit!
• Dumitru Buzatu: Hai că vin și eu până la voi acolo să văd!
• Martor: Hai! Hai!
• Dumitru Buzatu: Aranjați acolo, când vin eu să se prindă peștele ca lumea! Nu mai umblați cu prostii!
• Martor: Deja am aranjat, le-am dat tot ce le trebuia, a făcut cerere scrisă, referat tot, gata!
• Dumitru Buzatu: Când vin… vin, pescuiesc 5 minute și plec!
• Martor: Gata! Da, da! Dar cât durează ca să-i spun lui Emil să vină cu mâncarea caldă?
• Dumitru Buzatu: Acuma vin! Acuma ajung!
• Martor: Acuma ajungeți?
• Dumitru Buzatu: Acuma, vin acum, da.

Preşedintele PSD Marcel Ciolacu a anunţat sâmbătă, după şedinţa Biroului Permanent Naţional, că Buzatu a fost exclus din PSD, iar fiul acestuia, Tudor Buzatu, a demisionat din funcţia de secretar de stat la Secretariatul General al Guvernului. De asemenea, fosta soție lui Dumitru Buzatu, senatoarea PSD Gabriela Creţu, a fost suspendată din partid.