După victoria lui Trump la summitul NATO, cât de departe va merge UE pentru a obține pacea comercială cu SUA? Ochii sunt ațintiți spre „șvaițerul elvețian”

După ce au satisfăcut cererile lui Donald Trump ca Europa să-și crească cheltuielile pentru apărare în cadrul Alianței Nord Atlantice (NATO), liderii UE s-au reunit joi la Bruxelles pentru a discuta următoarea mare provocare: cum să încheie un acord comercial cu liderul american, scrie AFP, într-o analiză dedicată reuniunii Consiliului European.
- Corespondentul HotNews la summitul Consiliului European de la Bruxelles, Laurențiu Ungureanu, va transmite pe parcursul zilei principalele informații de la acest eveniment.
Timpul se scurge. Uniunea Europeană are termen până pe 9 iulie să ajungă la un acord, altfel va fi supusă unor tarife vamale drastice pentru majoritatea mărfurilor, ceea ce va provoca dificultăți economice.
Comisia Europeană, responsabilă de politica comercială a UE, poartă de săptămâni întregi negocieri cu Washingtonul și îi va informa pe liderii europeni despre stadiul actual al negocierilor în cadrul summitului de joi.
Liderul celei mai mari economii din blocul comunitar, cancelarul german Friedrich Merz, a dat tonul discuțillor, la sosirea lui la Consiliu.
„Susțin Comisia în toate eforturile sale de a ajunge rapid la un acord comercial”, a declarat Merz, semnalând că dorește ca negociatorii să încheie un acord cât mai curând posibil, chiar dacă acest lucru înseamnă un rezultat dezechilibrat, în care europenii acceptă un anumit nivel al taxelor americane.
UE a propus tarife zero, dar această variantă pusă pe masă este considerată de mulți ca fiind inacceptabilă în negocierile cu Washingtonul.
„Swiss cheese”
Potrivit mai multor diplomați, obiectivul în acest moment este mai degrabă acela de a-l lăsa pe Trump să revendice victoria fără a se încheia un acord care ar afecta în mod semnificativ Europa.
Un diplomat a sugerat că liderii ar fi mulțumiți de un acord de tip „Swiss cheese” („șvaițerul elvețian”), cu o taxă generală aplicată de SUA asupra importurilor europene, dar cu suficiente lacune pentru a proteja sectoare-cheie precum oțelul, automobilele, produsele farmaceutice și aeronautica.
Acest acord ar fi mai puțin dureros decât status quo-ul actual, în care companiile europene se confruntă cu tarife de 25% la oțel, aluminiu și la produsele auto exportate în Statele Unite și de 10% la majoritatea produselor din UE.
Luni, Merz a criticat abordarea UE în negocierile cu Washingtonul, calificând-o „prea complicată” și solicitând „decizii rapide și comune pentru patru sau cinci industrii importante”.
Problema va fi discutată joi, în cadrul unui dineu la nivel înalt, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, intenționând să testeze limitele liderilor în cadrul negocierilor.
Dacă nu se va ajunge la o înțelegere, se preconizează că tarifele implicite la importurile din UE se vor dubla, ajungând la 20% sau chiar mai mult, Trump amenințând la un moment dat cu 50%.
Spre deosebire de Canada sau China, care au ripostat rapid la majorările tarifare ale lui Trump, UE a căutat în mod constant să negocieze cu liderul american, amenințând cu represalii numai în cazul în care nu se ajunge la un acord.
„Nu ne vom lăsa provocați, vom rămâne calmi”, a declarat premierul belgian Bart De Wever, îndemnând UE să evite un război comercial total cu Washingtonul.
„Negociem și sperăm să ajungem la un acord”, dar „dacă nu va fi cazul, vom adopta în mod evident contramăsuri”, a avertizat el.
Trump i-a divizat pe europeni
Vorbind miercuri la summitul NATO de la Haga, președintele francez Emmanuel Macron a declarat că un război comercial între partenerii alianței „nu are sens” într-un moment în care aceștia se angajează să cheltuiască mai mult pentru apărarea comună.
„Nu putem să ne spunem unii altora, între aliați, că trebuie să cheltuim mai mult… și să ne declarăm război comercial”, a afirmat Macron.
Discuțiile dintre negociatorii UE și SUA s-au intensificat în ultimele săptămâni.
„Problema este că, din partea Statelor Unite, avem un negociator de greutate, iar din partea noastră, a Uniunii Europene, avem lideri cu capacități și competențe reduse de negociere”, a declarat premierul ungar Viktor Orban.
Trump a reușit să îi divizeze pe europeni, notează agenția franceză de presă. Orban și premierul italian Giorgia Meloni îl susțin în mod deschis pe Trump, în timp ce alții sunt mai precauți.
Meloni s-a declarat miercuri „destul de optimistă” cu privire la încheierea unui acord și i-a dat dreptate lui Macron, deși într-o manieră mai moderată, afirmând că creșterea cheltuielilor pentru apărare în rândul aliaților NATO merge mână în mână cu evitarea disputelor comerciale.
Linie roșie
Țările pro-comerț din nordul Europei sunt deosebit de interesate să evite o escaladare.
UE a amenințat că va impune taxe asupra produselor americane în valoare de aproximativ 100 de miliarde de euro, inclusiv mașini și avioane, dacă negocierile nu vor duce la un acord, dar nu a mai menționat aceste amenințări din luna mai încoace.
Statele Unite folosesc, de asemenea, negocierile pentru a încerca să obțină concesii în ceea ce privește normele UE, în special în domeniul concurenței digitale, al conținutului și al reglementărilor privind AI (inteligența artificială), reguli despre care Washingtonul susține că vizează în mod nedrept giganți americani precum Apple, Google și Meta.
Europenii sunt dispuși să discute standarde transatlantice comune, dar normele digitale ale UE reprezintă o linie roșie pentru Bruxelles.
„Suveranitatea procesului decizional în Uniunea Europeană” este „absolut intangibilă”, a subliniat luni Ursula von der Leyen.