După vizita lui Macron în Groenlanda, un alt șef de stat merge într-un teritoriu disputat din Arctica

Regele Harald al V-lea al Norvegiei şi soţia sa, regina Sonja, au vizitat luni principala aşezare din arhipelagul arctic Svalbard, situat strategic, într-o perioadă în care Statele Unite, Rusia şi China manifestă un interes sporit faţă de această regiune polară bogată în resurse, informează Reuters, preluată de Agerpres.

Accentul pus pe importanţa strategică a Arcticii pentru minerit, transport maritim şi securitate a crescut brusc din cauza declaraţiilor repetate ale preşedintelui american Donald Trump, care a afirmat că doreşte să preia controlul asupra Groenlandei.

Arctica deţine, de asemenea, combustibili fosili şi minerale sub pământ şi pe fundul mării, fiind totodată o zonă de concurenţă militară şi economică.

Vizita cuplului regal norvegian are loc la o zi după ce preşedintele francez Emmanuel Macron a vizitat Groenlanda în semn de solidaritate europeană.

Arhipelagul Svalbard – care a devenit parte a Norvegiei în 1925 – se află la aproximativ jumătatea distanţei dintre Polul Nord şi continentul european. Vizita regelui Harald marchează un secol de suveranitate norvegiană. Acest teritoriu este guvernat în virtutea unui tratat din 1920, care, de asemenea, le permite cetăţenilor din statele semnatare să se instaleze acolo fără a mai avea nevoie de viză.

Tratatul Svalbard restricţionează utilizarea militară a arhipelagului, însă insulele sale nu sunt o zonă demilitarizată. Rusia a acuzat în trecut Norvegia că militarizează Arhipelagul Svalbard, dar autorităţile de la Oslo au respins acele acuzaţii.

Norvegia este monitorul NATO pentru o zonă vastă de 2 milioane de kilometri pătraţi din Atlanticul de Nord, care include şi apele dintre Arhipelagul Svalbard şi continentul european, utilizate de submarinele nucleare ale flotei nordice ruse.

În Svalbard există două aşezări ruseşti, Barentsburg şi Pyramiden, cu 297 de locuitori în prezent dintr-o populaţie totală de 2.863 de persoane, potrivit Biroului de Statistică al Norvegiei.

China, care se autointitulează un stat „aproape arctic”, doreşte să înfiinţeze un „Drum Polar al Mătăsii”, o rută maritimă alternativă prin care să îşi reducă dependenţa de Strâmtoarea Malacca.