E bine sau nu e bine să dormim mai mult în weekend? Răspuns de la medici, cu dovezi științifice

Un somn necorespunzător din punct de vedere al cantității și calității are un impact negativ asupra sănătății. Mai puțin de șapte ore de somn neîntrerupt pe noapte afectează sănătatea fizică, dar și pe cea psihică. Vestea bună este că recuperarea în week-end a orelor de somn pierdute poate reduce riscul de boli de inimă cu până la 20%.

Pe 29 august, jurnalul științific ScienceDaily a publicat o cercetare care a inclus analiza a peste 90.000 de persoane și prezentată la Congresul Societății Europene de Cardiologie de anul acesta. Subiecții cercetării au fost urmăriți pe o perioadă de 14 ani, perioadă în care au fost analizate inclusiv decesele înregistrate în spitale. Concluzia succintă: dormiți oricând aveți ocazia, somnul fiind esențial pentru funcționarea optimă a organismului!

Somnul ajută la vindecarea și reconstrucția vaselor inimii, fiind benefic pentru procesele care mențin tensiunea arterială la valori optime, nivelul zahărului și controlul inflamației. Prea puțin somn poate crește riscul de boli cardiovasculare. Privarea de somn poate perturba ritmul circadian natural al organismului, care, la rândul său, poate afecta producția de hormoni care ajută la reglarea nivelului de zahăr din sânge. Acest lucru poate duce la rezistență la insulină și la alte riscuri cardiovasculare. Privarea de somn poate crește secreția hormonilor de stres, cum ar fi cortizolul, care poate contribui la problemele cardiace, recuperarea orelor pierdute ajutând la scăderea acestor niveluri. Somnul este, de asemenea, cunoscut ca fiind cheia unui sistem imunitar sănătos, ajutând corpul să lupte mai bine împotriva infecțiilor și inflamațiilor, care sunt legate de bolile de inimă.

Somnul compensator, o soluție doar pe termen scurt

Melanie Murphy Richter, dietetician nutriționist, care nu a fost implicată în studiu, este de părere că somnul compensator din week-end poate fi util pe termen scurt, dar nu este o abordare pentru o sănătate mentală și fizică optimă. Ea susține călipsa constantă de somn poate duce la o acumulare a hormonilor de stres, la dezechilibre ale metabolismului și la creșterea inflamației, lucruri pe care câteva ore suplimentare de somn nu le vor rezolva cu ușurință. În timp, acest lucru poate contribui la probleme grave de sănătate, cum ar fi obezitatea, diabetul și bolile de inimă, așa cum sugerează de altfel și studiul. Esențial este un program de somn regulat, cu acordarea aceleiași importanțe atât cantității cât și calității acestuia. A vă baza pe sfârșitul de săptămână pentru a recupera orele de somn pierdute pe parcursul celor cinci nopți anterioare, în niciun caz nu ar trebui să devină o obișnuință și un mod de viață.

Somnul de zi, inutil fără somnul de noapte

Somnul din timpul zilei poate fi, într-adevăr, un instrument valoros pentru ridicarea nivelului de energie, dar nu este o modalitate durabilă de a compensa somnul. Repararea țesuturilor, consolidarea memoriei și reglarea hormonală, toate aceste procese au loc în timpul somnului neîntrerupt și consistent din timpul nopții. Așa că oricat de revigorant ar fi un pui de somn în timpul zilei, obiectivul principal care trebuie urmărit îl reprezintă un program regulat de somn de calitate pe timpul nopții.

Suntem mai egoiști dacă nu dormim suficient de mult și de bine!

Tulburările de somn nu afectează doar sistemul cardiovascular, expunând riscului de boli de inimă. Oamenii de știință au găsit legături semnificative și cu riscul de a dezvolta demență, în special la persoanele care au probleme în a adormi în primele 30 de minute și la cele care utilizează somnifere pentru a putea dormi. Descoperirile subliniază importanța luării în considerare a istoricului tulburărilor de somn atunci când se evaluează profilul de risc de demență la adulții în vârstă.

Și încă un efect al lipsei somnului, recent descoperit de oamenii de știință de la Universitatea Berkeley din California: ne face să devenim egoiști! Lipsa somnului afectează conștiința socială de bază, făcându-i pe oameni să nu-și mai dorească să-și ajute semenii. Studiul, condus de Eti Ben Simon și Matthew Walker, cercetător respectiv profesor de psihologie în cadrul univeristății, a concluzionat că somnul inadecvat nu dăunează doar sănătății fizice și psihice, dar degradează interacțiunea socială dintre indivizi și însăși structura societății. „Cum funcționăm ca specie socială – și noi suntem o specie socială – pare profund dependentă de cât de mult dormim”, a spus Matthew Walker.