Economia Chinei a crescut vertiginos în primele luni ale anului, dar a ieșit la iveală o vulnerabilitate fundamentală: „Toată industria este sub presiune”
Economia Chinei a accelerat la începutul anului 2026, când a fost ajutată de creșterea exporturilor, acest impuls venind însă înainte ca războiul din Iran să determine o creștere vertiginoasă a costurilor cu energia și să pună în pericol cererea globală – esențială pentru ambițiile de creștere ale Beijingului, transmite Reuters.
Creșterea de 5,0% față de aceeași perioadă a anului trecut din primul trimestru se situează la limita superioară a intervalului țintă al Chinei, de 4,5%-5,0% anual, subliniind rezistența economiei ei, care o diferențiază de o mare parte a Asiei, fiind ajutată de marile sale rezerve strategice de petrol și de un mix energetic diversificat.
Economia Chinei are o dependență fundamentală
Cu toate acestea, conflictul din Orientul Mijlociu scoate la iveală o vulnerabilitate fundamentală: un model de creștere bazat pe exporturi, care generează excedente comerciale anuale de dimensiunea economiei olandeze, ce depinde de căile maritime deschise – atât pentru China, cât și pentru clienții cărora le vinde.
Și, fiind cel mai mare importator de energie și cea mai mare putere industrială din lume, creșterea vertiginoasă a prețurilor petrolului amenință să majoreze costurile de producție și să reducă marjele deja „subțiri” ale fabricilor care angajează sute de milioane de oameni.
Cu cât conflictul se prelungește, cu atât riscurile sunt mai mari, iar presiunea este deja în creștere.
„Întregul lanț industrial se află sub presiune”
Peng Xin, director general al Guangdong Rongsu New Materials, care cumpără materii prime petrochimice de la rafinării și le transformă în granule de plastic pentru fabricile de turnare prin injecție, spune că prețurile pentru două tipuri de nailon au crescut cu aproximativ 40%-60%.
Peng transferă aceste creșteri în prețuri, în timp ce unii dintre clienții săi se grăbesc să plaseze comenzi și să-și facă stocuri înainte ca costurile să crească și mai mult.
„Metoda actuală de a face față situației este de a negocia prețul pentru fiecare comandă în parte. Dacă acceptați prețul meu, colaborăm. În caz contrar, nu putem face nimic”, a spus el.
„Întregul lanț industrial se află sub presiune”, a adăugat Peng Xin.
Creșterea exporturilor s-a prăbușit
Creșterea PIB-ului din primul trimestru a depășit previziunile (care erau de 4,8%) și minimul de trei ani din octombrie-decembrie (4,5%). Un oficial al biroului de statistică a spus că este o realizare „rară și lăudabilă”, avertizând în același timp asupra unui mediu extern „complex și volatil”.
Însă datele comerciale pentru luna martie, publicate la începutul acestei săptămâni, au dezvăluit tensiuni .
Exporturile au crescut cu doar 2,5% luna trecută, înregistrând o încetinire bruscă față de 21,8% în ianuarie-februarie.
Și, deși prețurile la poarta fabricii au ieșit din deflație în martie pentru prima dată în mai bine de trei ani, analiștii avertizează că „inflația negativă” determinată de costurile de producție ar putea fi și mai dăunătoare pentru creștere.
„Perspectivele nu sunt deloc roz”
„Începutul solid al anului, susținut de performanța puternică a exporturilor, sugerează că impactul direct al conflictului din Orientul Mijlociu rămâne limitat pentru moment”, a declarat Junyu Tan, economist pentru Asia de Nord la Coface.
„Dar perspectivele nu sunt deloc roz, în ciuda relativei reziliențe a Chinei”, a adăugat Tan. „Motorul exporturilor ar putea fi în continuare limitat de o cerere globală mai slabă dacă conflictul persistă”, a explicat el.
Iar economia rămâne dezechilibrată, fiind puțin probabil ca scăderea să fie compensată de cererea internă dacă exporturile vor scădea.
Vânzările cu amănuntul, un indicator al consumului, au crescut cu 1,7% luna trecută, în scădere față de avansul de 2,8% din ianuarie-februarie și – așa cum a fost norma în ultimii ani – au înregistrat o performanță inferioară producției industriale, care a crescut cu 5,7% în martie față de 6,3% în primele două luni.