Economia merge cu frâna de motor trasă, iar BNR se află în labirintul Minotaurului, arată analiza unei mari bănci

Anul viitor, spațiul de manevră al politicii monetare va depinde de 3 lucruri: succesul politicilor de reducere a deficitului bugetar, dinamica așteptărilor inflaționiste și posibilele efecte secundare ale majorării TVA-ului și evoluțiile de pe piețele externe. Traiectoria inflației exclude o scădere a ratei dobânzii de politică monetară cel puțin până în trimestrul al doilea din 2026, potrivit analizei „Monetary Policy – The Minotaur’s Labyrinth” publicat de BRD Research.

La ședința din această săptămână, Banca Națională a României a decis să mențină dobânda-cheie la 6,5%, precum și ratele facilității de depozit (5,5%) și de creditare (7,5%). Decizia reflectă „o combinație între inflația încă ridicată și economia aproape stagnantă”, arată raportul BRD.

Jurnalistul Dan Popa trimite în fiecare joi dimineață newsletterul „EconoMix”. Dacă te interesează finanțele personale și vrei să primești recomandări economice, te poți abona aici:

Inflația: aproape de pragul de două cifre

După un semestru în care inflația părea să se calmeze, prețurile au accelerat puternic în trimestrul III 2025, atingând 9,8% în octombrie, față de 5,7% la jumătatea anului.

„A fost un salt brusc, alimentat în special pe canal fiscal – majorarea TVA și a accizelor, dar și eliminarea plafonării prețului la energie în iulie”, notează raportul citat.

Banca centrală observă „un transfer aproape complet al creșterii TVA către prețurile de consum, pe fondul unei cereri încă reziliente și al așteptărilor inflaționiste ridicate”.

Inflația de bază (CORE2 ajustat) a urcat la 8,1% în septembrie, nivel la care s-a stabilizat și în octombrie — o dovadă că inflația nu mai este doar de natură fiscală, ci și structurală.

Economia: frână de motor în ultimul semestru din acest an

Analiza BRD sugerează că activitatea economică aproape a stagnat în a doua jumătate a anului 2025.
Vânzările cu amănuntul au intrat pe teren negativ: –1,9% anual în august și septembrie, după +3,5% în iulie.
Sectorul alimentar e în contracție (–1,2% în primele nouă luni), iar serviciile către populație „au intrat în picaj: –7,5% anual în august”, menționează raportul.

Producția industrială scade din aprilie, revenind pe minus: –1% în august. Chiar și piața muncii dă semne de oboseală, cu scăderi succesive ale numărului de angajați în iulie și august.

Creditele încetinesc, riscurile cresc

Ritmul de creștere a creditării s-a redus la 7,5% în septembrie, în special pe segmentul firmelor. „Incertitudinile și riscurile privind activitatea economică rămân ridicate, iar absorbția integrală a fondurilor europene devine crucială pentru a compensa efectele contracționiste ale consolidării bugetare și ale tensiunilor geopolitice”, avertizează analiza semnată de Ioan Mincu, economist senior BRD.

Prognoza de inflație: o scădere lentă. Prea lentă.

Banca centrală anticipează o scădere modestă a inflației în următoarele trei trimestre, dar pe o traiectorie mai înaltă decât cea estimată anterior, din cauza efectelor tranzitorii ale șocurilor de ofertă din trimestrul III.

„Corecția descendentă va începe abia în toamna lui 2026 și va fi mai lentă decât se estima anterior”, arată raportul.
Abia în primul trimestru din 2027, inflația ar urma să intre în intervalul țintei (2,5% ±1%), pe fondul „presiunilor dezinflaționiste generate de deficitul de cerere agregată”.

Concluzie: nicio tăiere de dobândă înainte de vara lui 2026

În viziunea BRD Research, BNR nu are spațiu de manevră pentru relaxare monetară înainte de trimestrul II 2026. „Traiectoria prognozată a inflației exclude o reducere a ratei dobânzii cel puțin până atunci”, se afirmă în document.

Titlul raportului — „The Minotaur’s Labyrinth” — descrie perfect situația actuală: BNR se află într-un labirint întortocheat – inflație încă ridicată, dar activitate economică anemică; nevoia de a proteja moneda, dar și de a nu sufoca economia. Într-un astfel de context, orice mișcare greșită poate avea repercursiuni economice grave.