Economia Spaniei sfidează tendința sumbră a zonei euro și crește peste așteptări, cu ajutorul turismului și al imigranților

Datele optimiste îi determină pe oficialii de la Madrid să revizuiască în creștere și estimările creșterii economice de anul acesta, scriu Reuters și El Pais.

Economia Spaniei a înregistrat o creștere peste așteptări de 3,2% în 2024, depășind lejer economiile suferinde ale partenerilor din zona euro, au arătat miercuri datele preliminare ale Institutului Național de Statistică.

Economia țării a crescut cu 0,8% în trimestrul al patrulea față de cel precedent, același ritm ca în urmă cu trei luni. Ritmul de creștere din 2024 a fost mai bun decât cel de 2,7% estimat inițial de guvern și chiar decât cel de 3,1% prognozat de Banca Centrală.

Creșterea a fost susținută de un boom al turismului, precum și de o industrie agricolă puternică și de exporturi mai mari, scrie Reuters.

„Spania continuă să conducă creșterea zonei euro, cu o creștere a PIB-ului de patru ori mai mare decât cea a zonei euro în ansamblu”, a declarat miercuri ministrul Economiei, Carlos Cuerpo.

Cuerpo a spus că guvernul condus de premierul socialist Pedro Sanchez își va majora previziunile pentru acest an peste nivelul de 2,4% în urma publicării datelor anuale.

Forța economiei Spaniei contrastează cu alte economii mari din zona monedei comune. În ultimele zile, Franța și Germania și-au redus perspectivele de creștere pentru acest an la 0,9% și, respectiv, 0,3%, în timp ce Italia se așteaptă la o creștere de 1,2%.

Trei motoare ale creșterii economice

Potrivit El Pais, consumul gospodăriilor s-a redresat pe măsură ce inflația a încetinit, salariile au crescut în medie cu 4% și ajutoarele publice semnificative menite să atenueze impactul prețurilor au fost menținute.

Creșterea cu 8,5% a pensiilor a contribuit, de asemenea, la creșterea ușoară a economiilor.

Economiștii au explicat că au existat trei motoare principale ale creșterii economice.

Pe de o parte, turismul record și industria hotelieră și de catering au fost stimulate cu o forță neobișnuită după pandemie, în ciuda unei creșteri puternice a prețurilor.

Pe de altă parte, important a fost și afluxul de imigranți, care a compensat scăderea populației active autohtone, pe fondul îmbătrânirii, ocupând locurile de muncă vacante.

Potrivit anchetei privind forța de muncă, din cele 468.000 de locuri de muncă create anul trecut, doar 59.000 au fost ocupate de resortisanți.

Lucrătorii străini sau cei cu dublă cetățenie au ocupat 88% din locurile de muncă create, scrie El Pais.

Al treilea motor al creșterii economice a fost consumul public, care a continuat să crească, în special în regiunile autonome.

Nu toată lumea simte redresarea economică

Partea mai puțin bună a acestui model de creștere, scrie El Pais, este faptul că productivitatea nu crește cu forța care ar fi de dorit, deși în sfârșit crește, după mai mulți ani de stagnare.

Cealaltă notă negativă care explică, de asemenea, această performanță mai slabă a productivității este nivelul investițiilor private – capitolul care a rămas cel mai mult în urmă în recuperarea de după pandemie, în ciuda fondurilor europene și a faptului că finanțele companiilor sunt sănătoase.

Economiștii cred însă că și acest capitol începe de asemenea să se redreseze, potrivit ultimelor date, într-un context în care ratele dobânzilor au început să scadă și în care se instalează o creștere robustă.

Dezvoltându-se parțial datorită creșterii populației, PIB-ul pe cap de locuitor suferă și nu progresează cu aceeași forță ca economia în ansamblu.

Același lucru este valabil și pentru consumul pe cap de locuitor, care este încă afectat de inflație și de creșterea dobânzilor.

Aceste evoluții explică de ce unele părți ale populației încă percep că redresarea nu este atât de puternică pe cât sugerează cifrele macro, scrie El Pais.